04.02.2018,  12:36:20 | 0 comentarii | 641 vizualizari GALERIE:     FOTO    
Acolo s-a putut! / Mina Muzeu de la Aninoasa, un vis măreţ devenit realitate în Polonia şi Cehia
de Alina PIPAN

Au trecut mai bine de 10 ani de la deschiderea finanţărilor pe fonduri europene, şi noi încă ne bucurăm la străzi asfaltate, la reţele de apă şi canalizare pe străzi pe care nu existau. Alte ţări est-europene, mai harnice şi mai conştiicioase, chiar dacă cu acelaşi tip de clasă politică lipsită de moralitate şi coruptă, au reuşit să canalizeze resursele financiare către proiecte la care noi doar am visat. 

Mina Aninoasa
ar fi putut sta şi astăzi cu porţile larg deschise, chiar dacă nu pentru exploatare, ci pentru turism. Un proiect ingenios, care ar fi deschis în Valea Jiului prima mină muzeu din România. Fostul primar al Aninoasei, Ilie Botgros, avea mereu doar proiecte măreţe, declarativ. În fapt, mai vindea câte o poveste presarilor şi comutităţii, ca să mai prindă un mandat. Tocmai din cauza unor astfel de lideri în fruntea comunităţii Văii Jiului şi azi batem din palme când se mai asfaltează câte o stradă, pentru a ne lua bilete pe urmă către Italia şi Germania, deoarece acolo putem trăi şi munci decent. 
Mina de la Aninoasa s-a închis în 2006 şi vreo 5-6 ani s-a tot vorbit de mina muzeu. Ea nu s-a realizat. În schimb, banii care trebuiau cheltuiţi s-au cheltuit. Pentru acest proiect s-au alocat şi cheltuit pe studii  7.583.883 lei de la Ministerul Economiei, alături de alţi 5.858.057 lei pentru închiderea şi ecologizarea unităţii miniere. 
Deşi proiectul a primit finanţare de la Banca Mondială, proiectul a fost sistat. Finanţarea s-ar fi făcut etapizat, sub formă de rambursări, şi asta nu le-a convenit românilor responsabili. Aninoasa nu putea să finanţeze din bugetul local o astfel de investiţie, dar putea obţine un credit. S-a renunţat la proiect. Acum la Aninoasa nu este nici mina, nici muzeu, cu toate că din 2007 s-a deschis finanţarea UE pentru România. Şi POR 2014-2020 are axă de finanţare pentru muzee, profită de ea Castelul Corvinilor, Muzeul Mineritului din Petroşani, dar şi Mina Anina, din Caraş-Severin, cea mai veche mină din ţară, închisă tot în 2006, care preia locul Aninoasei, şi se va transforma în prima mină muzeu din ţară. 

Mină Muzeu în Polonia, Wałbrzych
Vă arătăm ce am ratat şi cum în Polonia s-a putut ce la noi nu a fost posibil şi basta, cu toate că mine închise avem o sumedenie, dintr-un capăt în altul al Văii Jiului. Mihai Danciu ne aduce imagini grăitoare ale unui muzeu din subteran. El a vizitat mine muzeu în Polonia şi Cehia, dar a venit şi cu o propunere de acest gen pentru administraţia petrileană. 
„Wałbrzych a reuşit să schimbe imaginea negativă a localităţii, intitulată peiorativ oraşul negru, prin iniţierea unui proces de reconversie a fostei mine Julia AKA Thorez în Centrul de artă şi ştiinţă Stara Kopalnia. Finalizat acum 3 ani, în ansamblu există un muzeu al industriei și tehnologiei, o galerie de artă, ateliere pentru meșteșugurile locale, un centru turistic cu facilități de cazare și bar/bistro, facilități complete pentru conferințe și un spațiu exterior în care se organizează evenimente pentru până la 5.000 de persoane. Desigur, în turul complexului minier vizitatorii sunt conduși de un fost șef de brigadă. Am lansat deja o invitație celor din administrație. Așadar, la următoarele acțiuni de la mina Petrila vom avea și oaspeți din Polonia”, spune Mihai Danciu. Un tânăr arhitect cu iniţiativă, care bate la uşile administraţiilor locale cu idei inovatoare, alături de colegii din ACV Petroşani şi ACIVJ Petroşani. 

Mină Muzeu în Cehia, Dolní Vítkovice
În Cehia s-a realizat un proiect similar celui propus de Ion Barbu pentru Petrila. O fostă preparaţie a unei mine a fost conservată, iar locațiile odinioară industriale au fost transformate în centre culturale, expoziţionale.
„Dolní Vítkovice este un fost complex minier și siderurgic din Ostrava. În prezent, ansamblul de patrimoniu industrial de importanță națională este motorul regenerării identității post-industriale a regiunii Ostrava. Tema este clară: trebuie să reprezinte un monument al tehnicii pentru generațiile viitoare, cu beneficii în primul rând pe plan cultural-educativ. Ansamblul este condus de o asociație care implementează viziunea proprietarului și a arhitectului Josef Pleskot. Aici se desfășoară toate activitățile posibile, de la festivaluri de muzică la concursuri de schi fond și de la concerte simfonice la filmări artistice. Până în prezent a fost realizat 85% din programul inițial de reconversie, iar estetica industrială este evidențiată pentru veridicitatea mesajului. Elementul esențial este parteneriatul actorilor regionali, incluzând administrația locală, ONG-urile artistice, școlile și universitatea. Așadar, tema ansamblului post-industrial este una educativă. Copiii învață despre viitor plecând de la trecut. Astfel se recreează identitatea locală. Reprezentanții asociației așteaptă să îi invităm la Petrila la următoarele evenimente pentru a le arăta ansamblul minei și a pune pe hârtie un parteneriat cu beneficii în ambele sensuri”, spune Mihai Danciu, după ce a văzut ce înseamnă iniţiativa şi deschiderea către nou, modern, cultură.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.



Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 7 ori 2  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Anunț
Publicitate
Newsletter