06.02.2018,  19:12:07 | 0 comentarii | 852 vizualizari
1868–2018. 150 de ani de povești ale cărbunelui de Valea Jiului (II)
de Ziarul Vaii Jiului

David Anstel 
Scurtă călătorie în Ungaria şi Ardeal în primăvara anului 1862

Valea Jiului • Vulcan şi Pasul Vulcan • Cele două râuri şi traseul lor prin munţi • Zăcământul de aur şi zăcământul de cărbune • Văile învecinate Jiului

O vale încântătoare şi interesantă - sau, mai bine zis, un sistem de văi - este cea a Jiului. Este formată din două braţe total separate; unul care vine dinspre nord, dintr-un ţinut stabilit demult ca aparţinând Ungariei, numit Jiul Maghiar; celălalt venind dinspre Vest, prin zona de graniţă dintre Valahia şi Ungaria, adesea sub ocupaţie turcească, şi denumit Jiul Valah.
Cele două cursuri au aproximativ aceeaşi mărime; iar după ce fac joncţiunea la extremitatea sud-estică a unui bazin muntos triunghiular, curg împreună printr-o trecătoare foarte îngustă, romantică şi aproape inaccesibilă în Valahia, aproape în linie dreaptă spre sud, în Dunăre, mai jos de Craiova. Jiul este cel mai puţin însemnat dintre cele două râuri (Oltul, sau Alutus, fiind cel de-al doilea) care străbat Carpaţii Meridionali, ambele curgând de-a lungul unor văi care traversează lanţul muntos la unghiuri drepte. Deşi mai mic, Jiul nu este nicidecum neînsemnat, chiar şi atunci când iese de pe teritoriul Ungariei; şi este un râu mare când scaldă câmpiile Valahiei.

Viitoare oportunităţi ale Văii Jiului 
Perspectivele de bogăţie pentru această parte a Ungariei nu sunt nici de neglijat, nici îndoielnice. Un zăcământ de cărbune atât de mare şi care conţine, după cum se pare, un cărbune de înaltă calitate, nu poate fi ignorat în zilele noastre. Amplasarea sa la câteva mile distanţă de remarcabilele minereuri feroase din Hunedoara şi Teleac este un alt motiv pentru care ar trebui valorificat. Calea ferată, fie că se continuă de-a lungul văii Mureşului în inima Transilvaniei, fie că profită de Valea Jiului, ar trebui să fie construită peste Carpaţi prin Valea Jiului, ar trebui să poarte cărbunele acolo unde este solicitat, să permită ca răsunetele târnăcoapelor minerilor să fie auzite, iar populaţiei care sălăşluieşte în toate zonele industriale să se reunească în această vale, atât de retrasă şi nevizitată, până acum.
Pe întreaga lungime a Văii Jiului, de la dealurile înalte care înconjoară impetuoasele creste ale Parângului la est până la cotloanele prăpăstiilor care pătrund în inima Retezatului la vest, cărbunele îşi face apariţia. Aici o dâră subţire şi murdară, acolo un strat gros de 20 de yarzi, într-un loc, dezgolit de râu sau de un pârâu de munte; altundeva, întrezărit de la distanţă pe coasta unui deal; peste tot faptul este evident, cu toate că nici cantitatea nici calitatea nu sunt clare pentru un necunoscător.

Cărbunele aflat sub alte roci
Dar Jiul, ca mulţi dintre afluenţii săi, este observat curgând printre stânci abrupte de pietriş şi nisip - uneori desprinse şi căzând, alteori compacte şi trainice. Iar aceste roci şi nisipuri nu sunt înclinate în sus precum rocile purtătoare de cărbune, nici nu arată aceeaşi tendinţă de a se înclina mereu spre centrul bazinului. 
Bazinul sau albia, format(ă) iniţial dintr-o suprafaţă plană prin înălţarea rocilor de la marginile exterioare, a fost umplută cu mari cantităţi de piatră şi resturi, purtate de pe munte sau aduse de aluviuni însemnate. Acest proces trebuie să se fi petrecut când bazinul era sub ape, când munţii învecinaţi erau insule şi, poate, pe când erau erodaţi de valuri mareice.
Astfel, bazinul a fost acoperit cu un strat de pietricele, nisip şi stânci, adesea gros de câteva sute de picioare, îngropând cărbunele şi împiedicând observarea rocilor-cărbune. Iar această acumulare nu se prelinge, precum seria de cărbune, spre centrul bazinului. În cea mai mare parte a fost ridicată dintr-o parte (de nord) la mult timp după ce rocile - cărbune s-au stabilizat.
Gradul de elevaţie trebuie să fi fost considerabil, suficient de mare cât să fi ridicat întregul ţinut cu câteva sute de metri deasupra valurilor. Probabil a fost cauzat de ultimul mare rău care a afectat Europa. Cu toate că straturile mai joase de gresie şi lut conţin atât de mult cărbune - poate cel mai valoros dintre toate mineralele, întrucât solicită şi implică activităţi industriale şi îmbunătăţeşte resursele unei ţări prin facilitarea utilizării puterii aburului - şi straturile superioare conţinând nisipuri şi pietriş poartă o valoare a lor, pentru că aproape toate conţin cantităţi de aur.

Valoarea aproximativă a aurului
Dar aurul nu se regăseşte, precum cărbunele, din loc în loc, în depozite regulate. Este îngropat laolaltă cu multe alte minerale fără valoare, acoperind şi fiind acoperit acumulări mari de resturi şi este aşezat de-a valma. Într-un loc poate fi găsit metal în valoare de mii de lire, iar la câţiva yarzi depărtare, în roci identice, să nu existe nimic preţios. O singură persoană, lucrând sistematic şi inteligent, poate să nu obţină suficient aur cât să plătească salariile muncitorilor, iar alta, leneşă, nechibzuită şi nepăsătoare, ar putea, într-o jumătate de oră, să se împiedice de o pepită sau de o grămadă de praf de aur de valoare însemnată. Nu există alt real avantaj pentru interesele unui ţinut, în descoperirea unui câmp aurifer, decât creşterea numărului populaţiei atrasă acolo, pe când avantaje pozitive şi de lungă durată derivă din cărbune, iar valoarea acestui din urmă mineral poate fi estimat în marje apropiate de realitate.
Exploatarea aurului are caracter speculativ, bazată mai curând pe noroc şi întâmplare, decât pe ştiinţă şi industrie. Cărbunele este o certitudine, cu adoptarea unor precauţii rezonabile şi alocarea de capital. Sperăm că Valea Jiului va da semne ale unei industrii profitabile pe cât merită valoroasele resurse minerale.

Suprafaţa arsă din apropierea cărbunelui
Există un aspect curios şi interesant, şi nu unul uşor de explicat, cu privire la cel mai dens strat de cărbune din Valea Jiului. Se pare că în multe locuri este găsit doar prin îndepărtarea ierbii, rădăcinile acesteia fiind îngropate într-un pulbere neagră sau agăţate de mici fragmente de cărbune. În alte locuri formează o faleză. Stratul este atât de gros încât întrepătrunderile sale naturale de la suprafaţă sunt uşor recognoscibile.
Şi s-ar părea că, deşi în epoca modernă se cunoşteau puţine lucruri despre acest câmp carbonifer, recunoaşterea valorii sale nu este un lucru nou, pentru că în multe locuri, chiar şi în cele mai sălbatice părţi ale dealurilor, departe de orice sat, se găseşte o porţiune mare de pământ unde lutul şi gresia au fost arse, aparent de focuri mari făcute la suprafaţă, urmele de arsură având o adâncime de câţiva inchi.  Am ipotizat că în aceste locuri au fost făcute şi susţinute pentru o lungă perioadă mari focuri de semnalizare, alimentate cu cărbune din bazinul adiacent sau că anterior aici au existat manufacturi. În orice caz, cărbunele a fost utilizat. Dar acest ciudat aspect de ars nu este limitat la locurile înalte şi proeminente, nici nu depăşeşte limita locurilor unde stratul gros de cărbune urcă până la suprafaţă. Am observat personal acest aspect şi am fost informat despre existenţa fenomenului şi în alte locuri. Dacă am observat unde nu mai este vizibil cărbunele acum, nu trebuie decât să săpăm un picior sau doi pentru a găsi mineralul. Nu sunt vizibile puţuri şi nu există nici şanţuri din care să se fi extras cărbune. Luând în considerare aceste fapte, precum şi necunoaşterea subiectului de către actualii locuitori, putem concluziona că arderile au avut loc cu foarte mult timp în urmă. Poate că înainte ca romanii să vină în Valahia, aici îşi ardea morţii populaţia păgână.
Nu am identificat niciun element de ceramică sau alt indiciu, chiar dintre cele mai primitive, care să ateste legătura dintre aceste suprafeţe arse şi prezenţa vreunei civilizaţii.   
(Capitolul IV, „A short trip in Hungary and Transilvanya in the spring of 1862”, profesor D.T. Ansted, London, printed by Woodfall and Kinder, Angel Court, Skinner Street;  traducere - Ivona Berceanu)



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 9 ori 4  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

Publicitate
Newsletter