Prăvălia cu istorii

13 septembrie 1929. Dintr-un raport întocmit de Direcţiunea Petroşani şi înaintat Serviciului Tehnic al Direcţiunii Gene­rale Bucureşti aflăm informaţii preţioase despre ce însemna salvarea minieră în acel timp. Astfel, Mina Petrila era dotată cu 8 aparate de salvare model Drager 1924.

În această ediţie a Prăvăliei..., vă prezentăm câteva dintre notele informative referitoare la zvonurile opoziţiei şi reacţiunii de pe la începutul anului 1948. Din zvonurile colportate – care, de altfel, conţin şi mult adevăr – se conturează, fragmentar, atmosfera acelor ani tulburi. În mod evident, notele informative sunt pline, nu doar de greşeli gramaticale, ci şi de umor involuntar. Informatorii vremii aveau o arie de acţiune largă, încercând să penetreze diverse categorii sociale.

Editura Cartea Românească a publicat, în 1991, bildungsromanul lui Constantin Stere intitulat „În preajma revoluţiei”. Era o restituţie, după o jumătate de veac, a unui mare roman românesc. Într-un roman de factura celui conceput de Constantin Stere, autorul este prin statut şi convenţie, un implicat. Aici sinceritatea, zice criticul Zigu Ornea, trebuie să fie totală.

Ultimul număr al Prăvăliei cu istorii din 2009 vă propune, ca şi până acum, o întâlnire cu trecutul. Din presa vremii, am decupat câteva secvenţe referitoare la sărbătorirea Revelionului în Valea Jiului interbelică. Şi, pentru a ne despărţi de acest an râzând, vă oferim şi câteva Pluguşoare din 1945 şi 1946, publicate în Zori Noi, dar şi primul Pluguşor post-revoluţionar publicat în decembrie 1989. La Mulţi Ani! (M. Boboc)

Programul manifestărilor

1. Primirea participanţilor – ora 8,45;

2. Vizită la mina şcoală;

3. Slujbă religioasă – sala de apel;

4. Pauză de cafea;

5. Începerea festivităţilor în sala de conferinţe a minei;

6. Lansări de volume

- Mina Petrila - 150 de ani. Oameni, fapte, întâmplări de Marian Boboc, volum editat de Sindicatul Liber şi Independent E.M. Petrila; prezintă prof. drd. Mihai Barbu;

Cu calabalâcul la colibă

În Duminica Învierii şi satele din Valea Jiului par a se scălda în altă lumină, mai intensă dar şi mai blândă, mai aurie, mai puternică dar şi mai mângâietoare. O aură a bucuriei învăluie casele şi inimile tuturor, cu mic cu mare. Se celebrează doar triumful vieţii asupra morţii şi, fără ca fiecare să o conştientizeze pe de-a întregul, această bucurie i se strecoară în suflet.

Cuvântul, Nr. 1549, Anul al V-lea,
Miercuri 14 August 1929

Unul, dr. Ştefan Rosvan - om cu vederi „conservatoare”, după cum o declară celălalt frate, comunistul, - este prefectul partidului naţional-ţărănesc din jud. Hunedoara, acela care a ordonat „focul” asupra bieţilor nenorociţi de la Lupeni - după ce, în noaptea aceleiaşi zile, luase parte la o petrecere.

Al doilea, comunist înfocat, dr. Eugen Rozvan, eroul zilelor de greva foamei şi frate mai mic al prefectului.

În fine, al treilea.

Cuvântul, Nr. 1544, Anul al V-lea,

Vineri 9 August 1929

Partidul social-democrat şi incidentele de la Lupeni

Partidul social-democrat şi Confederaţia Generală a Muncii ne trimite un comunicat în care se susţine că agitaţiile muncitoreşti ce continuă de multă vreme în Valea Jiului îşi au - în primul rând - obârşia în situaţia mizerabilă a muncitorilor mineri şi în atitudinea anti-socială a societăţilor miniere.

Ultima oră, Anul I, nr. 191, / Joi 15 august 1929

De la sânge la ghilimete ironice…

► A exploata şi „a exploata”