„Din punct de vedere al bilanţului, anul 2014 a fost un an în care s-au demarat ori s-au continuat într-un ritm mai accentuat şi mai rapid o serie de mari investiţii în judeţul Hunedoara”

 

Un an mai bun

- Domnule prefect, la început de an, vă rugăm să ne faceţi o sinteză a anului 2014, din punct de vedere al instituţiei pe care o conduceţi.

- Dacă tot suntem la început de an, în primul rând vreau să urez cititorilor ZVJ un călduros La Mulţi Ani! Fie ca 2015 să fie un an mai bun pentru toţi, plin de realizări şi cât mai multe împliniri. Din punct de vedere al bilanţului, anul 2014 a fost un an în care s-au demarat ori s-au continuat într-un ritm mai accentuat şi mai rapid o serie de mari investiţii în judeţul Hunedoara. De asemenea, anul trecut consider că a fost un an mai bun pentru administraţiile publice locale decât anul 2013, problemele fiind mult mai puţine în ceea ce priveşte latura financiară. Să nu uităm cazul oraşului Aninoasa, care, în 2014, cu sprijinul Guvernului României a reuşit să iasă din insolvenţă. La fel, alte administraţii publice locale, inclusiv din Valea Jiului, au fost ajutate, ieşind din impasul datoriilor mari acumulate, ceea ce iar nu-i deloc puţin, atât pentru aceste administraţii locale, cât şi pentru cetăţeni sau localităţi. 

 

Investiţii guvernamentale

- Pentru că aţi amintit de investiţiile anului 2014 realizate de guvern în judeţul Hunedoara, mai concret, despre ce investiţii este vorba?

- Aş da răspunsul la această întrebare pornind de la principalele investiţii care s-au derulat în judeţul Hunedoara, pe lângă ele fiind şi altele mai mici, dar în mod sigur la fel de importante pentru cetăţeni. Una dintre aceste investiţii mari, poate şi cea mai importantă, se referă la modernizarea Termocentralei Paroşeni. Prin investiţiile de mediu care s-au făcut şi se fac în continuare, termocentrala de la Paroşeni are un viitor asigurat. Această lucrare de investiţii, de care vorbesc, a început în luna mai 2013 şi s-a derulat pe tot parcursul anului 2014, ea continuând şi în anul 2015, şi, apoi, în 2016, pe tot parcursul anului; lucrarea se întinde timp de 32 de luni de la momentul de început. Vorbesc de o investiţie imensă, de peste 65 de milioane de euro, la finalul căreia vom putea spune nu numai că Termocentrala Paroşeni este cea mai modernă din România, dar şi că este termocentrala din ţară care va avea la acel moment toate investiţiile de mediu făcute, conform reglementărilor Uniunii Europene! O altă investiţie importantă care s-a derulat în 2014 şi care ne-a creat multe probleme, deoarece traficul a fost închis pe anumite perioade, se referă la DN 66. Este o investiţie foarte mult aşteptată de hunedoreni, dar mai ales de cetăţenii din Valea Jiului, această şosea fiind legătura noastră cu sudul ţării şi cu Capitala. În 2014 la această lucrare s-au efectuat cele mai grele lucrări, urmând ca în acest an DN 66 să fie finalizat. Ceea ce înseamnă că încă din iarna viitoare traficul pe Defileul Văii Jiului va intra în normalitate, pe o şosea complet reabilitată, modernizată şi lărgită.

În afară de aceste două mari şi importante investiţii, care au privit în primul rând Valea Jiului, putem discuta de celelalte mari investiţii din 2014, din restul judeţului, care se vor derula şi pe parcursul anului 2015. Şi am să încep cu un alt drum care aşteaptă de multă vreme modernizarea, este vorba de DN 76, cel care face legătura dintre Deva-Brad-Vârfurile-Oradea. La sfârşitul anului 2013 a fost demarată investiţia la acest drum, iar în 2014 s-au realizat cele mai multe lucrări, început de an 2015 găsindu-ne la lucrări de peste 40% din valoarea contractului. Dacă se depăşeşte ritmul anului 2014, cum se doreşte, există speranţe ca după vara anului 2015 acest drum naţional să fie finalizat! De altfel, tronsonul Deva-Brad şi tronsonul Brad-Ioneşti, din judeţul Hunedoara, sunt cele mai avansate tronsoane din punct de vedere al lucrărilor efectuate, ceea ce pentru hunedoreni este excelent. Cum spuneam, şansele sunt foarte mari ca din august 2015 să se poată circula excelent până la Oradea, ceea ce nu-i puţin lucru.

O altă investiţie mare din 2014, realizată de guvern în judeţul Hunedoara, au fost loturile 2, 3 şi 4 de pe autostrada Lugoj-Deva. Lotul 4 se află într-un stadiu avansat al lucrărilor după tot ce s-a executat anul trecut, existând deja foarte multe secţiuni de covor asfaltic. Dacă în 2015 se vor finaliza loturile 2 şi 3 (pentru că la lotul 4 lucrările vor fi finalizate destul de repede), de la Lugoj până la Deva se va circula fără probleme şi în cel mai modern mod cu putinţă, ceea ce iar nu-i puţin lucru mai ales pentru hunedoreni. Există, de asemenea, şanse foarte mari ca în anul 2016 să putem circula pe autostradă de la Deva (Simeria, în cazul cetăţenilor din Valea Jiului) până în Ungaria, lucru atât de mult aşteptat de către şoferi.

Fireşte că pe lângă aceste mari investiţii au existat investiţii locale mai mici de la bugetul de stat, exemple avem destule, inclusiv în localităţile Văii Jiului, de aceea mă voi opri aici. 

- De ce credeţi că guvernul a sprijinit, în general, investiţii legate de drumuri şi mai puţin alte investiţii mari, cum ar fi, de exemplu, cele din turism? Pentru Valea Jiului, atât pentru administraţiile locale, cât şi pentru mediul privat, investiţiile din turism ar însemna, în timp, o resursă financiară importantă, care ar aduce suflu nou zonei noastre monoindustriale (deocamdată). 

- Discutând de investiţii, ele au fost suportate, în general, din fonduri structurale sau din împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii, aşa cum este vorba de autostrada A1, tronsoanele 2,3,4, Lugoj-Deva, sau de lucrările de pe DN 66. Guvernul la aceste lucrări structurale a depus doar contribuţia sa, dar e clar că vorbim de bani mult mai puţini de la bugetul de stat. Dacă ar fi fost vorba ca guvernul să investească singur sume de bani imense pentru realizarea acestor obiective, cu siguranţă că ar fi fost foarte greu şi, în acest moment, am fi discutat de mai puţine realizări. Pentru programele de investiţii turistice, din păcate nu s-a reuşit obţinerea finanţării pe fonduri structurale, programele respective fiind de la început perfectate cu finanţare de la bugetul de stat, şi nu de la Uniunea Europeană. Pentru România, de la bugetul statului prioritare sunt cofinanţările şi investiţiile majore care vizează dezvoltarea infrastructurii care dezvoltă ţara, cum sunt autostrăzile sau drumurile europene şi naţionale importante. Abia apoi vorbim de priorităţi zonale, cum e vorba de dezvoltarea turismului din Valea Jiului, un lucru absolut necesar, o investiţie importantă, dar care trebuie să aştepte să se deruleze celelalte priorităţi mai mari pentru ţară. Într-un cuvânt, e vorba şi de ceea ce-şi permite bugetul ţării la un anumit moment. Dar sunt convins că printre toate aceste mari investiţii se vor găsi, treptat, bani pentru investiţii zonale mari, cum sunt şi aceste proiectele turistice ce vizează Valea Jiului.

Şi mai vreau să vă spun ceva… În principal, e vorba de cofinanţări, pentru că trebuie să ajungem, ca ţară, la un nivel de absorbţie a fondurilor europene corespunzător. Guvernul şi-a propus absorbţia fondurilor europene, pentru exerciţiul bugetar al UE 2007-2013, undeva la 80-82%. Putem spune că am ajuns în momentul de faţă la un procent rezonabil, de 51,81% rată de absorbţie (atât era la 31 decembrie 2014). Dacă stăm să ne gândim că la finele anului 2011 rata de absorbţie era undeva la 7%, în trei ani de zile rata a crescut la peste 51%! Ceea ce înseamnă o creştere enormă. Nu trebuie să uităm faptul că în cursul anului 2012 mai multe programe operaţionale au fost suspendate pentru o perioadă de o jumătate de an (ba chiar un an a fost programul operaţional legat de transporturi). O rată de absorbţie de 80-82%, cât se preconizează pentru 31 decembrie 2015 (ultimul an în care mai pot fi absorbite fonduri de la UE pentru acest exerciţiu financiar), înseamnă mult mai mult decât ne-am fi putut închipui cu toţii la începutul anului 2012, după ce am văzut cât era rata de absorbţie la 31 decembrie 2011.

 

Instituţiile deconcetrate

- Ca să terminăm cu bilanţul anului 2014, vă rugăm să ne spuneţi dacă aţi fost mulţumit sau nu de activitatea instituţiilor pe care prefectura le coordonează sau le are în subordine? 

- Prefectul are atribuţia de coordonator al deconcentratelor şi este legătura dintre ministerele de resort şi acestea. Autoritatea este ministerul de resort, în timp ce prefectul informează această autoritate despre cum merg lucrurile, urmând ca deciziile să aparţină unui minister sau altul, în funcţie de domeniu respectiv. Consider că pe parcursul anului 2014 activitatea deconcentratelor a fost una corespunzătoare, cu unele excepţii. Au fost deconcentrate care au acţionat bine, angajaţii făcându-şi datoria, dar au fost şi deconcentrate care au acţionat mai puţin bine, cum aţi spus, lucrurile nemergând „pe roate”. Eu, în calitate de prefect, am informat ministerele de resort pe tot parcursul anului despre cum stă treaba la aceste deconcentrate, aceasta fiind misiunea mea de bază, iar acolo unde a mers treaba mai prost am avertizat că trebuie luate toate măsurile legale care se impun, pentru ca greşelile sau lipsurile să fie eliminate, astfel încât să se intre pe un ciclu normal şi firesc al atribuţiilor ce le revin acestor funcţionari sau angajaţi.

 

Probleme, probleme…

- Puteţi da exemple concrete legate de nemulţumiri ce ţin de anumite deconcentrate?

- Da. Cele mai multe nemulţumiri le-am avut pentru modul cum îşi desfăşoară activitatea cei care aparţin de Ministerul Mediului. Vorbesc aici în mod special de activitatea celor de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara (APM). 

Sub tot felul de subterfugii şi sub tot felul de măsuri birocratice, de multe ori fără sens, angajaţii de la protecţia mediului s-au eschivat şi nu s-au implicat în anumite cazuri serioase, pasând atribuţiile altora. E drept, există şi anumite ambiguităţi ale legislaţiei în vigoare, dar asta nu înseamnă că nu există şi soluţii legislative care se pot lua, asumându-ţi responsabilitatea funcţiei pentru care ai fost numit, fapt ce a dus ca lucrurile să nu se desfăşoare întotdeauna în mod corespunzător.

De asemenea, aţi văzut ce s-a întâmplat la Ministerul Muncii, când, la sfârşitul anului 2014, aceştia nu au avut prevăzut în buget, din timp, suma ce revine pentru luna decembrie beneficiarilor de ajutoare sociale. E drept, există şi motive obiective, ce ţin de numărul de beneficiari, care au crescut pe parcursul anului, dar asta nu înseamnă că acest număr nu putea fi previzionat în timp util, astfel încât să nu se ajungă la această situaţie. Am fost nevoit ca la sfârşitul anului, cu puţin înainte de sărbători, să intervin la Ministerul Muncii, astfel încât acei beneficiari din judeţul Hunedoara să-şi poată încasa ajutorul social în cursul anului 2014 şi nu în ianuarie, după sărbători, cum le trecea unora prin cap. M-a nemulţumit şi faptul că profesorii din judeţul Hunedoara erau în trimestrul IV al anului 2014 în imposibilitatea de a-şi primi salariile. La nivel naţional, datorită unui acord cu FMI, finanţarea se face pe elev, astfel că în anumite judeţe, printre care şi Hunedoara, au existat probleme din această cauză. În judeţul Hunedoara există foarte multe şcoli în zonele de munte, mai ales în zona pădurimii, sau în alte zone rurale, nu neapărat de munte, cu puţini elevi, ceea ce face ca finanţarea primită pe numărul de elevi să nu fie suficientă pentru acoperirea salariilor profesorilor. Pentru că unii din deconcentrat nu şi-au făcut treaba prea bine, a trebuit să fac intervenţii de mai multe ori la ministrul pentru buget de la vremea respectivă, domnul Vâlcov, care m-a înţeles şi m-a sprijinit, astfel încât cadrele didactice din judeţ să-şi poată lua salariile la timp. Am avut şi o surpriză plăcută la acest capitol, când, datorită excedentului bugetar, profesorii şi-au primit banii pentru hotărârile judecătoreşti, inclusiv pentru o bună parte din anul 2015. E vorba de acei 30% din banii pe care profesorii trebuiau să-i primească în 2015, pentru hotărârile judecătoreşti, sume care au intrat în buzunarele dumnealor în 2014, ceea ce e foarte bine că s-a întâmplat.

(va urma)