Bând şi neschimbat 

- Cu o blândeţe aparentă, aţi fost destul de tranşant, şi aţi dat mai înainte exemple clare de lucruri care n-au mers bine. Este prefectul Vasilescu un om schimbat, faţă de momentul numirii în această funcţie? Nu de altceva, dar din 2012, de când aţi fost numit, nu v-am văzut sau auzit să prea criticaţi. Mulţi ziceau că sunteţi prea blând pentru această funcţie… Să fi schimbat „prefectul blajinul” tactica, pentru că funcţia o cere, sau cei care vă caracterizau aşa au greşit?

- Eu, de obicei, sunt un om calm care încearcă să-şi calculeze întotdeauna paşii, dar asta nu înseamnă că nu iau şi măsuri severe atunci când situaţia o impune. Nu m-am schimbat faţă de iunie 2012, când am fost numit în funcţie, şi nici nu o să mă schimb. Dacă sunt blajin sau nu, îi las pe alţii să spună, ceea ce vă pot spune este însă că ori de câte ori situaţia a cerut-o am luat măsurile ce se impuneau, fireşte cu respectarea legilor ţării.

 

Cu 20% mai mult

- Să păşim cu discuţia în anul 2015. Ce investiţii ar viza guvernanţii în acest an în judeţul nostru? Cum vi se pare bugetul aprobat de parlament? Va aduce acest buget lucruri bune pentru cetăţeni? Dar pentru judeţul nostru?

- Pentru că aţi pus mai multe întrebări legate de buget, am să încep cu acesta, şi apoi voi vorbi şi de investiţii în judeţul Hunedoara. Consider că bugetul ţării din anul 2015 este un buget echilibrat. În afară de asigurarea tuturor cheltuielilor necesare la plata salariilor, pensiilor, asigurărilor sociale şi aşa mai departe, principalele lui obiective constau în finalizarea investiţiilor majore care de derulează prin fondurile structurale, de care am vorbit şi în prima parte a interviului. Ţara noastră trebuie să poată ajunge la această rată de absorbţie de care v-am vorbit, iar investiţiile care s-au făcut şi se fac cu banii europeni trebuie să ridice standardul şi nivelul României şi al cetăţenilor ei. În bugetul din anul acesta sunt sume consistente pentru dezvoltare în domenii care au suferit în alţi ani din acest punct de vedere, sume mai mari cu peste 20% faţă de 2014. Din punct de vedere al bugetului, pentru judeţul Hunedoara este foarte important ca în acest an să finalizăm două investiţii importante, cuprinse în buget. Este vorba de finalizarea DN 66, care face legătura între Valea Jiului şi judeţul Gorj, şi DN 76, care face legătura între Deva şi Oradea, via Brad, despre care am vorbit tot în prima parte. Tot ca investiţii majore, în 2015 vom avea toţi banii necesari pentru finalizarea tronsoanelor 3 şi 4 ale autostrăzii care leagă Lugojul şi Banatul de Deva, astfel încât să ne putem încadra, conform graficului de lucrări, în termenele stabilite.

 

Valea Jiului -  eterna problemă…

- Prima întrebare legată de Valea Jiului vă are în centrul atenţiei: credeţi că dumneavoastră ca prefect, ca reprezentant al guvernului în teritoriu, aţi putea face un lobby mai mare şi mai direct la membrii guvernului şi ministere, pentru încercarea de creare a unor investiţii care să absoarbă forţa de muncă tânără şi medie din Valea Jiului? Pe de altă parte, credeţi că aţi putea să-i convingeţi pe guvernanţi să canalizeze spre Valea Jiului, mai ales spre localităţile unde se închid minele, anumite investiţii sau parteneriate private? Nu uitaţi că la momentul punerii pe tapet a prostiei cu aşa-zise mine viabile şi neviabile, la Petroşani s-a strâns toată „crema” cea vestită de politicieni şi miniştri, care au promis, prin înţelegere semnată, că acolo unde se închide o mină va fi creat altceva în loc, ca alternativă pentru cetăţeni, dar până acum nimic din toată această treabă nu s-a concretizat. 

- Cu excepţia marilor oraşe sau ale anumitor zone, din punct de vedere al creării locurilor de muncă situaţia e dificilă în ţară. Nu doar în Valea Jiului există această problemă. Fiţi convinşi că se încearcă totul pentru atenuarea, dacă nu rezolvarea totală, a acestei probleme. Pentru o zonă precum Valea Jiului, guvernul nu poate să aducă investitori privaţi, că nu are cum, dar poate să ofere facilităţi. Oricât lobby aş face – şi credeţi-mă că fac, guvernul nu poate mai mult. 

- Dar s-a promis atunci!

- Credeţi-mă, guvernul poate doar să ofere nişte facilităţi celor care vin să investească în Valea Jiului! Atât. Nu ştiu ce s-a promis şi ce nu în acel moment, dar mai mult nu se poate face. Acele facilităţi există, au fost beneficiari din ţară care în 2014 au primit ajutor de stat. Ştiu că la Cugir, de exemplu, nişte investitori serioşi, care au deschis o fabrică, au primit acele facilităţi. Mai sunt exemple destule… Din păcate, trebuie să vă spun un lucru trist, până la ora actuală nu am văzut firme, oameni de afaceri care să fie interesaţi să investească în Valea Jiului şi astfel să primească facilităţile necesare. Trebuie să se ştie că atunci când se primesc astfel de facilităţi, investiţia respectivă nu se referă la crearea a 5-10-15 locuri de muncă, sau 20-30, se referă la crearea a peste 50 de locuri, 100, 200, 300… Respectivii  primesc de la guvern atât o parte din investiţie – la Cugir respectivii au primit, parcă, undeva peste 50 de milioane de euro înapoi, plus alte facilităţi legate de taxe şi impozite. Asta e deocamdată situaţia.

 

Facilităţi şi piedici

- Ce paşi trebuie să facă o firmă care are de gând să investească o sumă serioasă într-o anumită zonă, pentru a putea primi acel ajutor de stat de la guvern de care vorbiţi?

- În momentul când o firmă vrea să facă o investiţie de mai mare anvergură, care să fie fezabilă, merge cu un proiect la ministerul pentru IMM-uri, actualmente Energie-Comerţ, unde prezintă proiectul. Acel proiect, după o analiză serioasă, prin hotărâre de guvern va primi facilitatea. Ea va fi, practic, o cofinanţare care se numeşte grant. Din păcate, repet, pentru Valea Jiului n-a venit nicio astfel de firmă. S-au dus foarte multe astfel de firme spre zona Orăştie, o zonă care a ajuns în situaţia ca din această cauză să nu mai aibă forţă de muncă disponibilă! Motivaţia principală a fost faptul că au nevoie de o zonă de şes, nu de o zonă montană. Avem un dezavantaj în Valea Jiului şi din această cauză. Investitorii serioşi, cu afaceri mari, doresc să facă investiţii „de la firul ierbii”, cum se traduce termenul din engleză. Aceasta înseamnă zeci de hectare disponibile pe teren drept şi nu accidentat. Din păcate, nu avem în Valea Jiului 10-20-30 de hectare pe teren drept. Eu cred că dacă primarii şi-ar inventaria toate terenurile libere şi oportunităţile pe care le au în vederea creării unor afaceri, şi apoi să le pună la dispoziţia potenţialilor investitori, cei care ar putea veni în Valea Jiului ar fi destui, cel puţin raportat la ce există în momentul de faţă. Poate că ar veni cu afaceri mai mici, pe 3-4-5 hectare, dar ar veni. Iar zece afaceri a 40-50 de oameni înseamnă câteva sute de noi locuri de muncă. Vedeţi dvs., fiecare firmă îşi face propria analiză. Degeaba încearcă guvernul sau ministrul nu ştiu care să „canalizeze”, cum ziceţi, sau să lămurească firma respectivă, de o investiţie spre o anumită zonă, dacă în urma studiului de fezabilitate pe care firma şi l-a făcut se arată că în altă parte ar fi cheia afacerii, niciodată firma respectivă nu va accepta să meargă în acel loc. Sunt chestiuni pur economice, logice, clare şi de strategie, guvernanţii n-au cum să intervină într-o economie de piaţă. Mai vreau să vă spun şi altceva… Mai degrabă cred că firmele, companiile ar veni să investească, dacă ar găsi de la administraţiile locale oportunităţi clare, în momentul când ar fi vorba de valorificarea zonelor turistice pe care le avem, dar nu numai. Şi aici mă refer şi la alte lucruri decât turistice. Dau exemplul Uricaniului: este oraşul cu cea mai mare suprafaţă din România. Un oraş care pe lângă posibilităţi turistice are şi rezerve de cuarţ, are şi alte posibilităţi ţinând cont de mărimea şi varietatea teritoriului. Cred că la nivel local depinde mult şi de cum ştiu autorităţile locale să-şi pună în valoare, public, posibilităţile concrete de dezvoltare. Nu trebuie decât să se insiste şi să se meargă cu ofertele spre potenţialii investitori şi până la urmă tot se reuşeşte. Important este ca oferta lor să fie cât mai cunoscută în toate mediile de afaceri, atât interne, cât şi externe. Asta ar fi, cred, o soluţie viabilă ca să ieşim ca zonă din anonimat, vizavi de oamenii de afaceri cu potenţial de investiţii serioase şi pragmatice.

 

Drumurile noastre, poate… 

- Am dori un răspuns concret din partea dumneavoastră, referitor la câteva probleme: modernizarea DN 7A, vorbim de bucata de câţiva zeci de kilometri, drumul spre Herculane, tunelul care să spargă defileul până în Gorj, care ar da de muncă câţiva ani la ortacii disponibilizaţi şi ar face viaţa mai uşoară şoferilor de autoturisme.

- Vă răspund punctual. DN 66A, cel care ar face legătura între Uricani şi Herculane şi care ar deschide din Valea Jiului zona de vest şi sud-vest, este în procedura de achiziţie, astfel încât această investiţie are şi prevederi bugetare ca să fie continuat proiectul. Să sperăm că procedura de licitaţie va fi cât mai scurtă, astfel încât firma câştigătoare să semneze contractul şi să înceapă lucrările.

La DN 7A a avut loc licitaţia, sperăm să se încheie cât mai repede contractul, astfel încât din acest an să pornească modernizarea drumului DN 7A din judeţ. Un drum care iarăşi ne ajută, din punct de vedere al deschiderii, în sensul că judeţul şi Valea Jiului ar avea un alt traseu direct spre Capitală, via judeţul Vâlcea.

Sunt investiţii în urma cărora se creează şi locuri de muncă pentru forţa de muncă din zonă, fie şi pe o perioadă determinată de timp. Despre acel tunel, deocamdată nu există un proiect clar, mai degrabă e o noţiune de perspective în viitorul apropiat, dar deocamdată nimic concret.

 

Premize pentru un an mai bun…

- Cum vedeţi anul 2015, comparativ cu anul care a trecut?

- Conform bugetului din anul 2015, acest an se anunţă un an bun, un an în care vor fi continuate investiţiile, conform programului stabilit. Va fi un an în care fondurile structurale vor fi absorbite până la nivelul de care am vorbit, ceea ce va aduce multe lucruri bune pentru români. Va fi un an în care ne aşteptăm să crească în continuare încasările la bugetul de stat. Acest lucru a început încă din 2014, când după primele 11 luni ale anului încasările erau cu 7,5% mai mari decât în 2013. Tocmai din cauza aceasta a existat un excedent bugetar care a permis să se plătească anumite cheltuieli din anul 2015, în timp ce deficitul a fost de doar 1,98% - mult sub cel preconizat (anul acesta acest deficit este preconizat a fi de 1,86%). Există toate premizele ca investiţiile să crească în acest an, iar prin creşterea investiţiilor nu se face altceva decât să se colecteze mai mulţi bani la bugetul de stat şi să se creeze noi locuri de muncă, ceea ce conduce, în mod direct, la creşterea nivelului de trai.