Circa o oră şi jumătate a durat întâlnirea desfăşurată ieri la Mina Petrila dintre conducerea Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului (SNÎMVJ), a Minei Petrila şi reprezentanţii firmei care se ocupă de Programul de Închidere şi Ecologizare a Minei Petrila cu conducerea administraţiei publice locale.

 

Două teme principale de discuţii

Întâlnirea a vizat cererile administraţiei petrilene privind unele lucrări ce se pot face cu ocazia lucrărilor de închidere şi ecologizare a Minei Petrila.

Pe de altă parte, întâlnirea s-a vrut a fi edificatoare şi în ceea ce priveşte situaţia clădirilor ce urmează a fi demolate prin programul de închidere. Administraţia locală nu a renunţat la anumite clădiri, care ar putea fi repuse în funcţiune pentru activităţi administrativ-economice şi culturale.

Discuţiile pe cele două teme – cereri şi clădiri – au fost vii. La final directorul general al SNÎMVJ şi primarul Petrilei au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte cererile formulate de administraţia locală.

 

Trei tabere

În sală s-au aflat trei tabere, dacă le putem numi aşa: tabăra minieră (reprezentată de Aurel Anghel - directorul general al SNÎMVJ, Cristian Nicolescu - directorul tehnic, alţi reprezentanţi ai societăţii - jurişti, şefi de departamente etc., directorul Minei Petrila, totodată şi consilier local, Simion), tabăra firmei care se ocupă cu închiderea şi ecologizarea (reprezentată de şeful de şantier Cristian Şorecău şi şeful grupului de şantier din Valea Jiului, Emil Mureşan) şi tabăra Primăriei oraşului Petrila.

Faţă de şedinţa de consiliu local ce s-a ţinut la Mina Petrila, pe vremea directorului Constantin Jujan, discuţiile au fost la obiect.

 

Primul care a luat cuvântul a fost directorul general Aurel Anghel.

Ca să ştim despre ce cereri a fost vorba în această şedinţă şi ca să înţelegeţi cu toţii de unde s-au pornit discuţiile, vă reamintim că în consiliul local şi apoi printr-o adresă scrisă primarul Petrilei a cerut, cu acordul de principiu al tuturor consilierilor locali (printre care şi Gheorghe Bobar din C.A. al SNÎMVJ, cel care, vă reamintim, în urmă cu ceva timp a fost prins băut la volan, şi consilierul-director Simion) ca să fie asfaltat drumul de centură de către societatea care se ocupă de demolări, să se reabiliteze podul de la Mina Petrila şi să se construiască trei-patru hale industriale pe locul clădirilor demolate, utile apoi unor investitori pentru noi activităţi industriale.

„Dacă este cadru legal, nu mă voi opune la nicio cerere”, şi-a început discursul de început directorul general Anghel. După care a intrat imediat pe subiectul „clădiri”. „Aceste clădiri au fost preluate nu cu valoarea veche, ci cu o nouă valoare, aşa a fost situaţia când am preluat clădirile. Singura posibilitate este diminuarea capitalului social a societăţii pentru scoaterea clădirilor din balanţa societăţii. Nu vreau nici eu să greşesc, nici să dau cu subsemnatul, vreau să mergem legal, iar dacă se poate şi primim accept, sunt de acord. Dacă nu, nu”, a menţionat printre altele Aurel Anghel. 

Legat de cererile făcute de primărie, Aurel Anghel a opinat: „Am făcut o cerere prin care fondurile neconsumate să fie relocate. Această notificare a fost trimisă la Ministerul Energiei, la Consiliul Concurenţei şi la Uniunea Europeană (…) Noi facem demersuri să plece doar 350 de oameni în acest an, nu 695, că altfel nu ne putem continua activitatea. Prin notificarea respectivă atingem mai multe puncte: disponibilizarea, relocarea fondurilor de închidere, reconversia profesională şi şomajul (…). Să vedem ce soluţii găsim în continuare prin cererea dumneavoastră la Ministerul Culturii de a le declara monumente istorice (o parte din clădirile minei – n.r.). Nu vrem să dăm drumul la hârtii. Vrem înainte să ne gândim împreună ce clădiri doriţi, însă vă spun sincer că, în afară de puţ şi de încă o clădire, restul n-au şanse să fie declarate monumente…”.

 

Primarul Petrilei

a transmis un mesaj şi Guvernului României, nu doar conducerii SNÎMVJ. Deşi nu suntem portavocea lui, îl consemnăm: „În această sală, printr-o hotărâre de consiliu local, am putut să ne întâlnim şi noi v-am spus că vă cerem clădirile care pot fi utile oraşului, că e păcat să le demolăm. Am insistat la guvern şi la dumneavoastră să se continue activitatea minei cu încă cel puţin un an peste data stabilită, pentru că ştiam că bugetul local al Petrilei va fi deosebit de afectat dacă mina se închide. Am înţeles că nu s-a putut, aţi făcut şi dumneavoastră demersuri, am făcut şi noi… Vă mulţumesc pentru această notificare, dar – şi aici vreau să accentuez – după ce am primit răspuns negativ de la Ministerul Finanţelor, că nu ne pot da gratuit acele clădiri, sunt dezamăgit. Cu atât mai mult cu cât în 2015 bugetul Petrilei a fost afectat cu vreo 30 de miliarde de lei vechi, iar eu, în calitate de primar, nu ştiu dacă la rectificare vom mai primi ceva sau nu. Vreau să amintesc public Ministerului Finanţelor că în urmă cu câţiva ani CNH a rămas cu datorie la Primăria Petrila, cu exact 187 de miliarde lei vechi. Când Preparaţia Petrila ne-a dat în judecată, pe noi, primăria, tot pentru nişte datorii, instituţia pe care o conduc a plătit vreo 17 miliarde lei vechi. Acum nu ni se întoarce nimic din acea datorie, măcar prin punerea la dispoziţie gratuită a unor clădiri era un gest reparatoriu cât de cât. Astfel, insist ca măcar lucrările cerute de noi să se facă prin banii de închidere. Fac pentru oamenii din Petrila. Am cerut ca drumul de centură să fie asfaltat, să fie construite 3-4 hale, ca după închidere să ne fie mai uşor să redeschidem noi locuri de muncă. Am cerut mult? Am cerut să construiască un pod nou peste Jiu, mi-au spus că se cheltuiesc bani mulţi… Dar măcar să se reabiliteze. Când s-a închis Lonea Pilier, domnul Şorecău este aici, am cerut să se asfalteze drumul, şi s-a asfaltat. Mă bucur că este şi constructorul aici”.

 

Dispută între Nicolescu şi viceprimar

Directorul general Aurel Anghel a încercat să explice celor din primărie că relocarea banilor cerută prin notificare va putea aduce şi rezolvarea a o parte din aceste cerinţe. Apoi a intrat la cuvânt directorul tehnic al SNÎMVJ, Cristian Nicolescu, care a încercat să le spună celor prezenţi că timpul e limitat: „Vreau să plec de la faptul că nerealizarea închiderii până la finele anului 2016 înseamnă returnarea ajutorului de stat, de aici trebuie să pornim”. Tot Nicolescu a criticat, pe bună dreptate, iniţiativa primăriei: „Hârtia de săptămâna trecută cu Ministerul Culturii, dacă este din 12 ianuarie – şi este, nu e ceva normal, trebuia să ne informaţi mai devreme”. Viceprimarul Petrilei a răspuns imediat: „Ministerul Culturii trebuia să vă anunţe!”. „Avem legături de un an de zile, de ce nu ne-aţi anunţat mai devreme?”, i-a reproşat viceprimarului Nicolescu. De aici a început o serie de reproşuri aduse de viceprimar şi de Nicolescu, acesta din urmă spunându-i la un moment dat viceprimarului că nu e dispus să dea cu subsemnatul pentru nişte documente sau pentru nişte acţiuni pripite. Cum nu suntem portavocea viceprimarului Petrilei, nu mai consemnăm cele spuse de el în confruntarea cu Nicolescu. 

 

Bican a încins spiritele…

Împăciuitor, directorul general Anghel a intervenit apoi, încercând să dezamorseze tensiunea din sală ce se acumulase în urmă discuţiilor dintre viceprimar şi directorul tehnic: „Haideţi să simplificăm lucrurile legate de cerinţa dumneavoastră de declarare a clădirilor ca monumente istorice. În ceea ce privesc cerinţele domnului primar, să vedem ce putem face”.

Aurel Anghel a spus: „Halele e clar, reprezintă un obiectiv pentru anul viitor. Haideţi să vedem ce putem face anul acesta cu podul şi drumul respectiv, iar între timp vom vedea ce va fi cu clasificarea de clădiri cu valoare de monumente istorice”. 

Chiar în momentul când situaţia s-a calmat, unul dintre angajaţii SNÎMVJ, fostul director de la ICPM, Bican, a luat cuvântul. În discursul său s-a auzit faptul că atunci când s-a pus problema asfaltării drumului nu s-a acceptat de la minister acest lucru. „S-au schimbat de-atunci vreo trei miniştri!”, a spus primarul. „Drumul n-are recepţie finală, este în garanţie… este acum în stare de macadam, cu rigole…”, a continuat, calm, Bican. Nici n-a apucat să termine că primarul a şi sărit, semn că s-a odihnit în concediu: „Dacă puneţi problema aşa, atunci chiar mă ridic şi plec! Dar vă spun atât: în oraşul Petrila nu plecaţi pe drum cu maşinile de la demolări! Nu faceţi drumul, nu plecaţi! Mă duc la minister, mă duc oriunde e nevoie, să le explic şi dumnealor… Am mai spus, a spus şi Şorecău, care e aici, erai şi dumneata în Valea Jiului când la Taia s-a făcut drumul. Dimpotrivă, lucrurile ar fi simple dacă nu le-aţi complica: dacă drumul e la nivel de macadam şi sunt rigole, există şi pod peste Jieţ, lucrările n-ar fi multe de făcut! Dar vorbiţi aşa, nu se poate aşa ceva!”. 

 

Directorul Simion cam absent 

Am rămas surprinşi de faptul că, directorul minei, totodată şi consilier local, n-a vorbit mare lucru. În afară de faptul că a spus că marea problemă este că atunci când se va folosi exploziv pentru distrugerea unor clădiri vor fi afectate şi clădiri ce şi le-ar dori primăria şi consiliul local, omul n-a vorbit nimic. Mai direct am spune, prin tăcere domnul Simion a dovedit că este mai aproape de interesele societăţii unde este angajat, decât pentru interesul consiliului local unde este consilier, ceea ce, la o adică, nu este de condamnat.

 

Concluziile întâlnirii – deocamdată neoficiale

Până la urmă concluziile, hai să le zicem neoficiale – deoarece nu s-a semnat şi parafat nicio înţelegere, au fost cele exprimate de Aurel Anghel: betonarea drumului de centură anul acesta şi reabilitarea podului. Restul, vorba cuiva, e… cancan. Nu ştim dacă la anul va mai fi ceva în plus. Cert este faptul că administraţia locală va rămâne în urma închiderii unei mine măcar cu un drum de centură betonat şi cu un pod reabilitat. Vom vedea tot la anul dacă din clădirile cerute vor scăpa „măcar vreo patru-cinci”.

• 
• 
•