03.10.2016,  17:33:44 | 0 comentarii | 1751 vizualizari GALERIE:     FOTO    
În urmă cu 100 de ani, pe meleagurile noastre… / Din volumul „Zile de zbucium şi glorie - pe Valea Jiului” de Ion D. Isac (V)
de Ziarul Vaii Jiului
SE SCHIMBĂ COMANDANŢII!
Comandantul Armatei I, generalul I. Culcer, care informase Marele Cartier General că inamicul concentrează forţe superioare pe Valea Jiului, la Petroşani, iar în ziua de 11 octombrie, că înălţimile munţilor sînt pierdute şi Divizia I este în pericol de a-i fi tăiată retragerea, este înlocuit la comanda armatei cu generalul I. Dragalina, comandantul Diviziei I.
M.C.G. pleca de la ipoteza că, în faţa frontului Jiu, inamicul n-are decît o brigadă; cînd, în realitate, acesta dispunea de patru divizii, şi găsea în rapoartele făcute de generalul Culcer, conform realităţii, pesimism.
Generalul Dragalina ia comanda Armatei I, şi în noaptea de 1/12, vine la Horez la cartierul Diviziei 11-a.
 
VICTORIOŞI DAR NE RETRAGEM
12 octombrie 1916. În stînga Jiului, inamicul ocupă Pietrile Albe şi înaintează spre Petriceaua. Companiile 3-a, a 9-a şi 10-a din 18 infanterie atacă pe valea Stolojoaia, de flanc şi spate, în timp ce batalionul 2 din regimentul 18 atacă de front. Primul val se răreşte. Slt. în rezervă Juscu Tudosie, învăţător din Topeşti-Gorj, îi cade braţul drept deasupra de cot, izbit de un glonte dum-dum. Plot. Morariu Gh. moare izbit de un glonte în cap. Cei rămaşi dau năvală şi azvîrl pe inamic înapoi, spre Polatişte.
Sîntem victorioşi, dar, odată cu seara, în urma ordinului primit, regimentul 18 părăseşte munţii Gropul şi Petriceaua; apoi, în coloană, în vălul nopţii, coboară şoseaua spre Bumbeşti, unde ajunge la ora 5, în dimineaţa zilei de 13 octombrie.
Companiile 11 şi 12 ocupă tranşeele de pe botul Dealului Mare, între Gura Sadului şi defileu.
În dreapta Jiului, după o luptă crîncenă, care a durat toată noaptea (11-12), Poiana lui Mihai Vodă cade în mîinile bavarezilor. Trupele române se retrag spre Schela şi Arsuri.
La Horez se improvizează o rezistenţă cu jandarmi şi miliţieni; ocupă tranşeele lucrate în 1915, ţin în loc pe inamic, dînd posibilitatea coloanelor Brigăzii 22 infanterie să se retragă pînă la sud-Sîmbotin, Cartiu, Turcineşti.
Comuna Schela cu Arsuri, Horezu şi Rugi, sînt ocupate de duşmani.
 
UN DETAŞAMENT PRIZONIER!
O coloană inamică coboară de la Schela, prin ceaţă în valea Suşiţei; ocupă Vălarii, unde fac joncţiune cu o coloană dinspre Muncel.
O pradă bogată cade în mîinile inamicului. La Vaideei, detaşamentul Homoriceanu în forţă de aproape două batalioane, cu două companii din 58, comandate de maiorul Stoian, cu biciclişti, cu călăraşi, grămădit, fără măsuri de pază, cade peşcheş în mîinile duşmanului, fără să tragă un foc. Slt. în rezervă Bardan Ion, învăţător din Tg.-Cărbuneşti, nu voieşte să se supună destinului vitreg; ia formaţie de luptă cu plotonul, se aruncă la baioneta în rîndurile duşmanului, să le străpungă, să facă poartă de scăpare.
Cad polog mulţi bavarezi, în dreapta şi în stînga; şi, după ce-şi răzbună moartea, cade şi el, străpuns dintr-o dată de mai multe baionete.
De la Ţuţuroi, unde era rezerva diviziei, batalionul 3/50, comandat de căpitanul Bădescu Haralambie, porneşte în marş forţat la Dobriţa. Parte din drum în căruţe de rechiziţie, merge în ajutorul detaşamentului Truşculescu, care se afla pe dealul Tufaia.
Ajunge la ora 12 noaptea. La 1 1/2 companiile locotenent Ionescu Dumitru, Pociovălişteanu Gh., şi Gună Dumitru, comandate de căpitan Bădescu Haralambie, primesc ordin, de la maior Truşculescu, să facă o mişcare de învăluire a aripei drepte inamice, atacînd cu energie, în timp ce detaşamentul de front va fixa pe inamic printr-un foc viu.
Se trimit recunoaşteri; se face legătura cu frontul şi, prin întunerecul nopţii, companiile ocupă poziţiile de plecare la atac.
Între pietri reci, se aşează trupurile neodihnite, care nu mai simt oboseala. Flămânde, dar nu ştiu ce e foamea, în care inimile bat cu putere şi sufletele se zvîrcolesc de durere, văzîndu-şi idealul frînt, şi pămîntul scump călcat în picioare de duşman.
Odată cu ziua, lupta începe.
Mitralierele inamicului - şi are multe - presărate pe tot frontul, încep să clenţăne.
Focuri dese de armă se încrucişează.
Soldaţii sînt fixaţi locului.
Atacul trupelor noastre este respins.
Contraatacul inamicului, superior în oameni şi armament, reuşeşte. Dealul Tufaia este ocupat după-amiază.
Trupele noastre se retrag, formând o nouă linie de luptă la Ursăţei. Odată cu seara, Dobriţa este ocupată de inamic.
Detaşamentul maior Dumitrescu, format din batalionul 4, regimentul 31 şi o baterie din 21 artilerie, opreşte, la nord de Frînceşti, o coloană inamică de infanterie.
Cavaleria inamică răzbate în vale şi se concentrează pentru luptă, la Bîltişoara, Valea Mare.
Orizonturile inamicului se deschid. Pînă la Tg.-Jiu, pe multe direcţii, nici un soldat nu este să-i opună rezistenţă.
Privirile lacome ale duşmanului cotropitor, de pe toate vîrfurile de munţi, lunecă pînă departe peste Gorjul pitoresc îndoliat.
De la Rostovanu pînă la Valea Jiului, toţi munţii, cu satele de la poalele lor, sînt în mîinile inamicului.
Generalul Dragalina convoacă la Horez ofiţerii comandanţi pe frontul Jiu. Încredinţează comanda Grupului Jiu, colonelului I. Anastasiu. Dă dispoziţii de executarea ordinelor superioare, între care şi pentru plecarea generalului Cocorăscu la Piteşti, unde avea să se reconstituiască divizia 11-a ca rezervă a armatei.
Apoi, pleacă cu maşina pe Defileul Jiului, să vadă personal unde se află frontul.
La cantonul din Lainici, găseşte pe lt. Dănăricu Ion, comandantul gărzei de pe Valea Jiului. Lt. Dănăricu raportează că are sub comanda sa 150 de miliţieni şi un ploton de pionieri; că pe defileu înainte, spre Păiuşi, se află lt. col. Pomponiu din 26, că aci, în apropiere, se află căpitanul Stănescu, cu nişte turele, iar pe Locurile Rele, a pus stăpînire inamicul.
De la Locurile Rele, pe părău, coboară spre Jiu o patrulă inamică cu o mitralieră.
Se înapoiază generalul Dragalina cu automobilul.
De la gura părăului, mitraliera inamicului împroaşcă automobilul cu gloanţe.
Unul loveşte pe general în omoplat.
Pansat la Tg.-Jiu, moare în Bucureşti, în spitalul de la Palatul Regal.
Un sacrificiu dureros! O pierdere care ar fi putut fi evitată.
Mai cîştigată avea să fie ţara de pe urma vieţii generalului Dragalina, decît de pe urma morţii lui!
Căpitan Stănescu pune turelele în bătaie.
Lt. Dănăricu I. cu miliţienii atacă Locurile Rele.
Inamicul este fugărit; lt. col. Pomponiu se poate retrage spre gura defileului. 
În noaptea de 12/13 se retrage şi lt.Dănăricu Ion cu miliţienii, urmărit de aproape de inamicul care înaintează pe defileu.
13 octombrie 1916. Toate satele din munţi şi pînă la Frînceşti, Brădiceni, Stroieşti, Bîrseşti, Vădeni, Curtişoara, Tetila, Bumbeşti cad sub ocupaţia inamicului şi sînt jertfite.
Urgia războiului se abătu asupra satelor de la poala muntelui pînă la Tg.-Jiu.
Bătrânii, femeile şi copii, înspăimîntaţi de proiectilele de tun, care dărîmă multe case, de gloanţele mitralierelor, care sparg geamurile şi străbat pereţii, buimăciţi, iau ce brumă pot, din avutul lor şi apucă calea pribegiei.
Flămînzi, bavarezii taie porci, păsări şi, plini de bucuria victoriei, beau ţuică şi vin pînă la beţie.
Reînviază timpurlie năvălirilor barbare, trăite de strămoşi.
În faţa năvălirilor din Asia, se retrăgeau strămoşii noştri în munţi, în ascunzătorile cărora găseau adăpost; aşterneau cetina, se hrăneau din vînat, cu apa limpede din izvoare cristaline, îşi doineau din caval suferinţele. Erau pavăza apusului, împotriva năvălitorilor din răsărit.
Acum, sînt scoşi din munţii lor dragi şi împinşi spre cîmpie. Unde merg? Unde vor mai găsi adăpost? şi cu ce vor trăi?
Haina nopţii se întinde, dar odată cu ea nu vine şi liniştea ce o însoţeşte întotdeauna.
Cum aleargă furnicile din muşuroiul răscolit, aşa mişună de la un loc la altul prin sate, bătrîni gîrboviţi, femei cu lacrimi pe obraz şi copii înspăimîntaţi de ce văd şi aud.
Zgomot continuu de căruţe, cară, ţipete de oameni, guiţat de porci, cîrîit de păsări, muget de vite, nechezat de cai, se prelungesc pînă tîrziu noaptea, mărind îngrijorarea din sufletul românilor.
În lagărul duşman, veselie mare. Lumini vii, de focuri aprinse, pe toţi munţii. Rachete de diferite culori se ridică în continuu, marcînd locul pînă unde a ajuns infanteria.
În întunerecul nopţii, trupele noastre se reorganizează.
Se adună resturile, se constituesc grupe, secţii, plotoane, companii, se împart sectoarele, se dau însărcinările pentru fiecare unitate şi subunitate. Fiecare om ştie ce are de făcut.
Emoţiile provocate de dezastrul sub greutatea căruia trăim stăpînesc întreaga fiinţă a ostaşilor.
Oboseala dispare, dureri fizice nu mai sînt. Zbuciumul sufletului e mare, întreaga fiinţă a ostaşului este o încleştare de puteri nebănuite.
Munţii, acoperiţi cu păduri de brazi locuite de cerbi, ciute şi urşi ca în poveşti, cu izvoare limpezi cristaline, dealurile acoperite cu livezi de pruni şi vii, luncile roditoare, casele în care ne-am născut, grădinile în care am crescut, sînt acum ocupate de duşman.
Trăim un vis, ori e realitate?
Mintea noastră nu poate cuprinde o idee atît de grozavă; inima noastră nu poate trăi o durere atît de mare.
Părinţii, nevestele, copiii noştri să nu mai poată respira aerul libertăţii, să fie transformată scumpa noastră ţară în temniţă pentru ei?
În încleştarea durerilor mute, un murmur se desprinde de pe toate buzele arse de necazuri: „Aceasta nu se poate!“.
Tăcuţi, soldaţii se reculeg; nu e timp de plîns, e timp de vitejie! Azi trebuie să batem pe germani!
O bucată de pesmet, cîteva guri de apă din bidon, îşi umplu sacul cu cartuşe şi grenade şi se apucă cu lopata Linemann să facă gropi în pămînt, - măşti individuale.
Întunerecul nopţii se prelungeşte, luminile pe munţi s-au împuţinat; ţipete de oameni nu se mai aud; doar uruitul de chesoane şi de căruţe. Rari pocnete de armă întrerup din cînd în cînd liniştea nopţii.
Aseară, la Tg.-Jiu, s-a ţinut un mare sfat al ofiţerilor comandanţi pe frontul Jiului. I-a convocat comandantul grupului, colonelul Anastasiu.
Iau parte colonelul Paşalega, comandantul brigăzii 11 artilerie, lt. col. Petroianu, comandantul regimentului 21 artilerie, lt. col. Mărgulescu, lt. col. Dumitrescu, maior Grozeanu, cpt. Tătărăscu, cpt. Diamandi şi cpt. Boierescu.
În acest consiliu, colonelul Anastasiu a dat ordine pentru începerea contraofensivei, în ziua de 14 octombrie 1916.
Grupul Jiu, împreună cu ajutoarele ce îi sosesc în cursul acestei nopţi, va ataca de front; detaşamentul lt. col. Dejoianu va ataca flancul drept al inamicului şi spatele.
14 octombrie 1916. Ordin de ofensivă; ne-au sosit ajutoarele! Puterile ni se adună. Speranţele ne umplu sufletul. Ne vom răzbuna de tot ce am suferit pînă acum; vom libera satele, ne vom lua înapoi munţii!
Odată cu ziua, frunţile soldaţilor se descreţesc, feţele lor s-au înseninat, aşteaptă ora să înainteze!
„Dumnezeu să ne ajute, domnule sublocotenent, că mare ruşine ar fi să fim bătuţi“, grăieşte sergentul Ilinca, ce sta de veghe alături de mine, în tranşeul de la Gura Sadului. Într-o clipă, linia noastră de luptă e năpădită de proiectile nenumărate de tun, sosite de pe Defileul Jiului şi de prin toate ascunzătorile dealurilor şi munţilor.
De pe Dealul Mare, valuri dese se lasă înspre noi.
Pocăne mitralierele, aruncă grenade!
Fără nici o mitralieră, numai cu armele, pe un singur lanţ de trăgători, stau ostaşii locului, hotărîţi să respingă pe inamic, ori să moară cu toţii.
Înaintează! Îndesesc focurile, aruncă grenade.
Îi respingem.
Pe Defileul Jiului, înaintează o coloană inamică; o opresc.
Toată ziua, în acest sector e încordare mare.
Puţini la număr faţă de inamic, cu armament insuficient, păstrează neatinse poziţiile, conform ordinului primit.
Detaşamentul lt.col. Pomponiu, format dintr-un batalion din 26, şi companiile 9 şi 10/18, lt. Lupan trece Jiul pornind la atac de la Bumbeşti; izgoneşte inamicul de pe malul drept şi ocupă satul Porceni.
În timpul atacului, cade rănit slt. Manolescu Ion, învăţător din Andreeşti, şi mai mulţi gradaţi şi soldaţi.
De la Tetila spre Sîmbotin, atacă detaşamentul lt. col. Coandă, cu batalionul 1/18 căpitan Gutuleanu şi 2/18 căpitan Bălescu, în linia I, iar batalionul 2/71 căpitan Izvoranu, şi batalionul lt. col. Ostroveanu, format din 2 companii din 5 vînători şi 2 din regimentul 71, în linia II-a.
Curăţă terenul de patrulele inamice ce trecuseră de calea ferată, aruncă înapoi linia înaintată de pe şoseaua Bumbeşti-Tg.-Jiu; prin potop de proiectile de tun, prin pînza gloanţelor de mitralieră, trec Jiul prin apă pînă la gît, făcînd lanţ orizontal de arme, de la soldat la soldat şi după amiazi, pe la ora 7, ocupă Sîmbotinul, fugărind pe inamic spre nord-vest.
În momentul cînd atacatorii treceau prin apa Jiului, moare în valuri, lovit de un glonte, eroul lt. Stanciu Sevastian.
Încurajînd în luptă, dînd exemplu soldaţilor, cu preţul vieţii lor, în timpul înaintării, cad răniţi lt. Panaitescu Nestor, comandantul companiei a 2-a, lt. Stamate Constantin de la compania 4-a, lt. Chindilidis Atanasie, de la compania 3.
Bateria eroică Gicu Ionescu, din regimentul 5 artilerie, retrasă de la Ştersura la Poiata, în ziua de 11 octombrie, apoi la Preajba Mică, în ziua de 12, soseşte prin Ezureni la Tetila, de unde susţine - cu mare efect - acţiunea detaşamentului Coandă.
Trupele de sub comanda colonelului Obogeanu, batalioanele 3/59, 3/43, 1/41 lt col. Gagiu, 2/41 maior Negreanu şi un divizion din 21 artilerie atacă de la Curtişoara - Ezureni - Vădeni spre Turcineşti.
Trec apa Jiului într-un elan de nedescris, înfruntă focul viu ce iese din gura mitralierelor, bombardamentul intens de artilerie, ocupă Turcineştii şi urmăresc pe bavarezi înspre Horezu.
Batalionul 3/58, căpitan Haralambie Bădescu, ocupă înălţimile de la Ursaţi-Rasova, calare pe şoseaua Tg.-Jiu - Frînceşti, cu faţa la vest spre Rasoviţa.
Se pierde legătura dintre batalionul 3/58 şi detaşamentul maior Truşculescu, din care făcea parte.
Detaşamentul Truşculescu se retrage spre Ciaur-Romaneşti, slt. Paţica D., cu un ploton din batalionul 3/58, nu-l găseşte. Sectorul de la Polata-Bîrseşti-Dealul Tîrgului, rămîne fără apărători. Un detaşament din regimentul 12 bavarezi înaintează prin acest gol spre Tg.-Jiu.
Sufletul gorjan tresare!
Să intre în Tg.-Jiu? Nu se poate! La podul Jiului se strîng elevii de şcoală, cercetaşii, poliţia oraşului Tg.-Jiu, bătrîni şi femei, sub comanda poliţaiului Popilian, împreună cu o companie de miliţieni condusă de căpitanul Genică Sadoveanu. Se reped la digul Jiului, deschid focul şi înfrîng mîndria germanilor, azvîrlindu-i înapoi.
Victoria de la podul Jiului, preludiul marei biruinţi, umple de bucurie pînă la lacrimi pe toată lumea. Cade rănit poliţaiul Popilian.
Batalionul de miliţieni, condus de căpitanul Genică Sadoveanu, curăţă malul drept al Jiului şi Bîrseştii de patrulele bavareze, iar pe Dealul Tîrgului opresc şi împing înapoi trupe din regimentele 12 şi 69 bavareze, acoperind astfel golul ce se produsese în front.
Mai la apus, o adevărată tragedie se desfăşoară pentru bavarezi.
Divizia 6 cavalerie, concentrată la nord de Frînceşti, încearcă în zadar să intre în sat.
Batalionul eroic din 31 infanterie, comandat de maiorul Dumitrescu, o respinge.
Batalionul 3/58 face legătura cu detaşamentul lt. col. Dejoianu, care a sosit ieri la orele 16, în marş forţat de la Cerna şi a cantonat în Peştişani.
De dimineaţă, batalionul 3 reg. 3 infanterie german ocupă Rasoviţa.
La ora 4 1/2 d.m. batalionul 3/58 atacă inamicul de la est şi sud. Două companii din regimentul 43 comandate de căpitanul Greceanu şi 2 companii din 31 comandate de cpt. Urziceanu, atacă dinspre vest, înconjurînd astfel din trei părţi satul Rasoviţa.
Trec ore întregi; inamicul rezistă pînă seara spre ora 6, cînd intervine în luptă, dinspre Stroeşti, un batalion din regimentul 17 Mehedinţi, comandat de cpt. Morţun.
Înaintează mehedinţenii prin gloanţe.
În fruntea companiei, dispreţuind moartea, merge cpt. Lepri, fumînd liniştit ţigara.
Cade străpuns de un glonte, se împotriveşte destinului, se scoală, strigă: „Înainte băieţi!“. Cade din nou, fără să mai dea semne de viaţă.
Lupta se angajează în sat, din casă în casă, corp la corp.
Batalionul bavarez este distrus; 480 prizonieri cad în mîinile românilor. Morţi şi răniţi rămîn pe teren.
Restul au lepădat arme, haine, şi au fugit în debandadă spre munţii din nordul Leleştilor.
Pe tot frontul Jiului, azi 14 octombrie 1916, germanii, austriecii şi ungurii au fost bătuţi.
Valea Jiului e plină de căşti cu turlă; mîndria germană a fost înfrîntă.
Cadavre nenumărate sînt semănate peste tot locul.
Bavarezii răniţi, înspăimântaţi, stau aşternuţi pămîntului.
Furtuna dezlănţuită în sufletul românesc, iubitor de neam şi de glie, i-a culcat la pămînt.
Căruţe cu provizii, chesoane, arme mitraliere, efecte militare părăsite, arată pregătirea militară desăvîrşită, numărul lor mare, groaza de care au fost cuprinşi şi graba cu care au fugit.
De prin toate văile şi de pe coline, se scurg spre Tg-Jiu, convoaie de prizonieri.
Divizia 11-a bavareză a fost zdrobită; peste 2500 de oameni prizonieri, răniţi ori morţi, au rămas în mîinile noastre.
Rezistenţă, vitalitate, energie, curaj, eroism, virtuţi străbune, toţi crinii, trandafirii şi ghirlandele sufletului românesc se strîng acum în cununi de roze, în jurul capetelor celor ce au murit şi au luptat aici.
La Rovine sub Mircea, la Rahova şi Valea Albă sub Ştefan, la Călugăreni sub Mihai, strămoşii noştri s-au bătut sublim şi au învins. Graiul conştiinţei lor ne-a dat azi-noapte o noapte de zbucium, şi astăzi, în valea Jiului, o zi de glorie.
Înnoptează; evacuăm răniţii, înmormîntăm morţii. Cei rămaşi se reconstituiesc din nou în grupe, secţii, plotoane... Se aşează în linia de luptă în locul arătat; fac măşti individuale şi, aşezaţi în ele, aşteaptă cu mai multă nădejde ziua de mîine.
Patrulele mişună înaintea frontului. Cu isteţime se strecoară prin văi, pe dealuri, prin grădini, prin case; adună soldaţii inamici răzleţi, îi trimit înapoi şi aduc ştiri precise unde se află inamicul.
 
ÎN ARSURI, SUB O DÎLMĂ, TUNURI
Încă de la Bumbeşti, de pe zi, slt. Pătrăşcoiu Nicolae, şi plot. major Păsărin Gr. de la comp. 7/18, observă locul artileriei duşmane, - sub o dîlmă în satul Arsuri - satul natal al sublocotenentului şi binecunoscut lui Păsărin; făcuse aci concentrarea mai bine de un an.
„Să luăm tunurile“. Acesta a fost obiectivul ce şi l-au fixat ei, cînd au pornit la atac, cu batalionul pentru ocuparea satului Sîmbotin.
Ajunşi în pădurea de pe dealul vest Sîmbotin, împuţinaţi de gloanţe şi de proiectile de tun, nu se opresc locului, împrăştie perdeaua de trăgători inamici, înaintează prin pădure, prin vîlcele, pe cărări cunoscute, şi pe la ora 9 din noapte sînt lîngă tunuri.
„La tunuri, fraţilor!“. Foc viu, şi într-o clipă sînt lîngă ele.
În debandadă, servanţii rămaşi în viaţă, şi cu resturile de infanterie ce se găseau prin apropiere, se retrag cuprinşi de panică spre Schela, urmăriţi de aproape de focurile dirijate de Pătrăşcoiu.
Două baterii, a 7-a şi a 8-a obuziere de 105 din regimentul 21 artilerie cu ante-trenurile aşezate în vale, o căruţă cu telefoane, şi mult material de război, sînt capturate.
Un sublocotenent, un plot. major, un sergent, doi caporali şi 12 soldaţi - 17 la număr, - străpung frontul inamic, împrăştie infanteria ce susţinea artileria, merg 2 km. adîncime, omoară şi fugăresc peste 40 gradaţi şi soldaţi, servanţi ai tunurilor, şi de la ante-trenuri, căruţe, apoi capturează opt tunuri!
Iată un exemplu grăitor de eroism!
În fiinţa acestor eroi, este întruchipată strălucirea unui neam, care vrea să învingă şi să trăiască cu glorie!
Gornistul Florea Draica, călare pe un cal de la tunuri, raportează batalionului, care ia măsuri de întărirea efectivului.
Inamicul s-a retras în munţi, bombardat de propriile-i tunuri în tot timpul zilei de 15 octombrie. 
15 octombrie 1916. Batalioanele 1 şi 2/58 ocupă dealul Păstaia. Companiile 11 şi 12/18 păstrează poziţiile de la gura Sadului şi defileu, violent bombardate de inamic.
Batalionul 1/18, companiile 9 şi 10/18 şi batalionul 2/26 infanterie, atacă în direcţia Schela şi ocupă înălţimile nord - Porceni-Moşneni.
Batalioanele 2/18, 3/71 şi două companii din 59, comandate de lt. col. Coandă, atacă şi cuceresc Arsurile.
Din resturile regimentelor 41, 43, 59, în total vreo 1350 oameni, se formează două detaşamente: unul sub comanda lt. col. Teodorescu, ocupă Pajiştele, făcînd legătură la dreapta cu detaşamentul lt. col. Coandă iar altul, sub. comanda lt. col. Mlădinescu, atacă şi ocupă Horezul, inamicul retrăgîndu-se din toate părţile la Schela.
Batalionul 3/58, se găseşte în dimineaţa acestei zile la nord, satul Leleşti. Căpitanul Bădescu Haralambie, nemaiavînd nici o legătură cu detaşamentul maior Truşculescu, de care nu mai ştie nimic de ieri, dinaintea începerii atacului, raportează Grupului Jiu şi se pune sub ordinele lt. col. Dejoianu.
Detaşamentul lt. col. Dejoianu înaintează cu batalionul 3/58 în ziua întîia şi ocupă Susenii.
Pe la ora 17, batalionul 3/58 ocupă Vălarii, şi noaptea, satul Curpen.
Compania 11/58 It. Gună Dumitru, care avea însărcinarea să asigure flancul drept al batalionului 3/58 şi să caute legătura cu trupele amice, intră în Stăneşti; surprinde o coloană inamică ce se retrăgea, prinde 100 prizonieri şi-i trimite Grupului Jiu.
Ziua de 15 octombrie, a doua zi de ofensivă, se termină cu ocuparea tuturor satelor de la poala munţilor, afară de Schela şi Vaideei.
Pradă bogată de război, tunuri de diferite calibre, mitraliere, arme, muniţii şi peste 800 de prizonieri cad în mîinile trupelor noastre.
16 octombrie 1916. Pe stînga Jiului, nici o acţiune.
Batalioanele 1/18, 2/26, companiile 9 şi 10/18, se întăresc pe dealul Gornicelul. Brigada col. Obogeanu ocupă Schela şi se opreşte pe poalele muntelui de la nord-vest.
Batalionul 3/58 ocupă Vaideei şi trimite spre Tg.-Jiu treizeci şi două cară, încărcate cu patru tunuri de munte, 586 arme româneşti, depozitate de inamic pe muntele Copilul, 750 arme germane, 600 pături, 590 foi de cort etc....
Valul pornit în dimineaţa zilei de 14 octombrie la atac, subţiindu-se mult, se opreşte la poalele munţilor. Divizia 11 bavareză şi a 6 cavalerie au fost aproape nimicite.
Peste 500 de morţi, 1200 de răniţi şi 2500 de prizonieri a pierdut inamicul aici.
Dar şi rîndurile noastre s-au rărit.
Regimentul 18 a avut următoarele pierderi: morţi: 1 ofiţer şi 77 trupă; răniţi: 10 ofiţeri şi 300 trupă; dispăruţi: 115.
Prin urmare, fără batalionul 4, care lupta pe Valea Oltului, a treia parte din efectivul care a intrat în luptă.
Parte din trupele de care dispuneau aici sînt trimise la Olt.
Ploaia şi zloata ne udă pînă la piele. Obosiţi şi de atîtea zile de frămîntare, mulţi soldaţi nu sînt în stare să rabde vîntul.
În zilele de 17 şi 18 octombrie, acţiuni de patrule, fără însemnătate deosebită.
Contraofensiva noastră încetează. Victoria, cîştigată în ziua de 14 octombrie, nu a fost exploatată şi desăvîrşită în zilele următoare.
Satele au fost dezrobite. Munţii, bază solidă pentru viitoarele lupte, rămîn în mîinile duşmanului.
O ultimă sforţare, şi duşmanul ar fi fost aruncat peste graniţă. În loc de aceasta, trupele Diviziei 11 infanterie sunt trimise la Piteşti, pentru refacerea şi reconstituirea unei rezerve la dispoziţia marelui cartier.
O singură brigadă, zece batalioane cu efectiv redus, rămîn pe tot frontul Jiului, de la Dealul Arcanului pînă la Muntele Parîngului.
În Petroşani, Divizia 11 bavareză se reface, inamicul întăreşte poziţiile ce ocupă. Îi sosesc în continuu ajutoare.

 


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 4 ori 9  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





_____
Administrare pagină de Facebook pentru persoane publice
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Administrare pagină de Facebook pentru afaceri
_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Catalog promoţionale 2022
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Catalog promoţionale 2022


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter