Tătărescu - în fruntea listei

 

În 1927, România are o populaţie de 15.149.321 de locutori. Dintre aceştia 3.586.086 sunt înscrişi pe listele de alegători, adică 20,91% din cetăţenii români. 

La 22 iunie 1927 efemerul guvern Ştirbey demisionează, după 17 zile de „guvernare”. I.I.C. Brătianu, preşedintele PNL, este însărcinat cu formarea guvernului (în care îl regăsim din nou subsecretar de Stat la Interne pe Gheorghe Tătărescu) şi organizarea alegerilor. Guvernul stabileşte că alegerile vor avea loc la 7 iulie pentru Camera Deputaţilor şi 10-14 iulie pentru Senat. 

În campania electorală, singura publicaţie în limba română din Valea Jiului, Gazeta Jiului, renunţă la mult clamata imparţialitate jurnalistică. Nici nu avea cum să se ţină deoparte, din moment ce însuşi fondatorul publicaţiei, Gheorghe Tătărescu, se aruncă în luptă. Poate că nu întâmplător, cu ceva timp în urmă, Tătărescu preluase asupra sa o seamă dintre cheltuielile redacţiei. Prin urmare, săptămânalul petroşenean susţine PNL, promovându-l „la vedere”, pe Gheorghe Tătărescu, subsecretar de Stat la Interne şi preşedintele PNL Hunedoara, care candidează pentru un fotoliu de deputat: „S-a resimţit şubrezenia guvernării averescane şi în industria minieră. Unele întreprinderi petrolifere au fost nevoite a sista cu desăvârşire lucrul. Altele au redus producţia, lucrând numai 3-4 zile pe săptămână. Dezastrul a început să ameninţe şi întreprinderile de cărbuni. Şi la noi, în Valea Jiului, neputându-se vinde cărbunele, a început micşorarea producţiei, lucrându-se numai 5 zile pe săptămână. O asemenea situaţie este foarte dăunătoare întregii ţări, dar o simţim îndeosebi noi, cei din Valea Jiului, care trăim din industria minieră. Ne era periclitată existenţa, muncitorimea privea cu deznădejde înrăutăţirea stărilor. Ne cruţăm a manifesta laude, trebuie însă să constatăm faptele, care privesc însăşi existenţa noastră! În ultimii 7 ani s-au perindat la putere mai multe partide, dar Valea Jiului n-a profitat, n-a luat avânt decât singur în timpul cât au guvernat liberalii. Pe timpul guvernului liberal s-au făcut marile construcţii, Spitalul Principele Mircea, Cazinoul Muncitoresc, Baia publică, întregi colonii de clădiri, s-au înălţat uzini, ţesătorii, s-a dat naştere la o mulţime de biblioteci şi instituţii culturale, tot ce avem, putem mulţumi singur liberalilor, alte partide habar n-au avut de nevoile noastre. Care dintre miniştri s-a interesat de aproape de interesele comunelor şi populaţiei din Valea Jiului, în afară de Domnul Gheorghe Tătărescu?  Care demnitar al Statului s-a grăbit să ajute, să sprijinească ameliorarea situaţiei muncitorilor, în afară de dânsul? Susţinem în modul cel mai obiectiv, că marile operi culturale, sociale, economice, şi epoca cea mai înfloritoare a industriei miniere din Valea Jiului se datoreşte neobositei activităţi a D-lui Ministru Tătărescu, care prin influenţa ce a avut-o în trecut în viaţa publică şi asupra societăţilor din Valea Jiului a reuşit în colaborare cu distinşii conducători a acestor întreprinderi să promoveze îndestularea, să îmbunătăţească şi să înalţe la un grad uman situaţia muncitorimii din Valea Jiului. Atunci când muncitorimea câştigă bine, a înflorit şi comerţul şi industriile celelalte de la noi, s-au făcut construcţii şi investiţiuni, care aplicau iarăşi o mulţime de alte categorii de muncitori de lucru. (…) Nu trebuie apoi să uităm că partidul liberal, din care face parte Dl. Tătărescu, este acel partid care a realizat cele mai mari opere în viaţa României Mari; sub înţeleapta conducere a acestui partid a luat fiinţă întregirea neamului, lui i se datoreşte reforma agrară etc. (…) Interesul populaţiei din Valea Jiului este ca să iasă învingător partidul liberal, şi cu el marele nostru sprijinitor: Dl. Ministru Tătărescu. Votaţi deci semnul I, care este semnul fondatorului şi candidatului nostru: Gh. Tătărescu!”.

Cum liberalii petroşeneni, în frunte cu primarul Romulus Miocu, erau nelipsiţi şi de la evenimentele mondene şi organizatorice ale vieţii meseriaşilor şi comercianţilor din Valea Jiului, aceştia din urmă sunt îndemnaţi să voteze PNL: „Să urmăm deci cu toţii partidul naţional liberal, singurul în stare să ajute populaţia din Valea Jiului. Persoana d-lui Tătărescu, capul listei liberale din acest judeţ, care a intervenit deja pentru reviziunea impozitelor exagerate, este chezăşie că se vor face îndreptări radicale. Să votăm cu toţii şi cu încredere lista Partidului Naţional Liberal cu semnul I”.

Demisia a trei importanţi colaboratori din redacţia Gazetei Jiului, membri şi simpatizanţi ai PNŢ, confirmă faptul că, şi atunci ca şi acum, campaniile dăunează grav prieteniilor, amiciţiilor, proiectelor…

PNL câştigă detaşat alegerile (nu şi în judeţul Hunedoara, unde se clasează pe locul secund, cu 25.250 voturi), adjudecându-şi 318 mandate de parlamentari. Din judeţul Hunedoara câştigă câte un fotoliu de deputat următorii liberali: Gheorghe Tătărescu, I. Panaitescu, I. Vulcu, Constantin Bursan, Mircea Oprea, Mitiţă Constantinescu, protopop C. Moldovan şi Radu Patrulius, iar la Senat sunt aleşi: Pompiliu Piso, dr. D. Dubleşiu şi N. Zugravu (Lupeni).

Alegerile sunt contestate Dr. Aurel Vlad, deputat PNŢ de Hunedoara.

 

Partidului Poporului

 

Din partea Partidului Poporului în judeţul Hunedoara candidează la Cameră (Deputaţi): 1. Dr. Petru Groza (proprietar, fost ministru, Deva), Dr. Simion Câmpean (avocat, fost prefect, Deva), Dr. Sebastian Bornemisa (ziarist, fost deputat), Atanasie Daju (preot, fost deputat, Pui), Dr. Cornel Glava (avocat, fost deputat, Brad), Dr. Nicolae Antal (avocat, Pui), Nicolae Sulică (avocat, Ilia), Vasile Păşcău (preot, Rapoltu-Mic) şi Ioan Beghian (profesor, Deva).

Pe lista de Senat sunt înscrişi: Dr. Cornel Glava (avocat, fost deputat, Brad), Valeriu Goron (protopop, Geoagiu de sus), George Popovici (preot, Sântăndreş), iar la Consiliile comunale  (pentru Senat) – Dr. Simion Câmpian (avocat, fost prefect, Deva).

Ca însemn electoral Partidul Poporului are o stea, îndemnând astfel electoratul: „Alegători! cari nu doriţi ca tirănia liberală să se perpetueze şi să ducă la nenorocire ţara, votaţi lista Partidului Poporului!”.

 

Partidul Naţional Ţărănesc

 

Candidaţii Partidului Naţional Ţărănesc din judeţul Hunedoara sunt: la Cameră - Dr. Aurel Vlad (fost ministru, Orăştie), Dr. Ştefan Rozvan (fost deputat, Ilia), Dr. Nerva Oncu )fost deputat, Baia de Criş), Dr. Emil Şelariu (avocat, Haţeg), Dr. M. Tirea (fost deputat, Pui), Dr. Horia Maniu (avocat şi scriitor, Bucureşti), Adam Basarab (preot, Romos), Nicolae Bogdan (învăţător, director, Ilia) şi Ion Balea (Vulcan); la Senat – dr. Iustin Pop (fost deputat, Deva), Gh. Gh. Mironescu (decanul facultăţii de drept, Bucureşti), Alexandru Vlad (general rezervă, Arad).

Pentru Colegiul consilierilor comunali: Vladimir Ghidionescu (profesor universitar, fost senator).

Însemnul electoral: roata.

Deşi pe ţară pierde alegerile, Partidul Naţional-Ţărănesc câştigă, cu 26.872 voturi, alegerile în judeţul Hunedoara, având majoritate relativă.      

 

Siguranţa… alegerilor

 

Modul de organizare a alegerilor de către guvernul liberal suscită vii polemici, fiind contestat cu vehemenţă în presă de partidele înfrânte.

Pentru a vedea cum s-au desfăşurat campania electorală şi alegerile în Valea Jiului în iulie 1927, prezentăm câteva informări ale agenţilor Serviciului Special de Siguranţă Petroşani, din care se observă că nu gramatica era partea tare a acestora…    

 

Mii de manifeste PSD

 

„.Secţia Lonea. (…) În ziua de 18 l.c., Secretarul minierilor Botici Romulus (de fapt, secretar regional al PSD pentru  Valea Jiului - n.a.) sau deplasat la organizaţile din comuna Petrila mineră şi au ridicat câte 3-4 mi foi pentru propagandă în judeţ şi au mai făcut propagandă pentru alegeri că ei nu mai câştigă cu nimeni fiindcă nu se pot înţelege ei îşi fac Blocul lor săparat. Din informaţiile făcute de mine organizaţilor minierilor fac Propagandă printre muncitori pentru blocul lor. (21 iunie)

 

Manifeste aruncate din automobil

 

„Secţia Lupeni (…) eri 24/ 6/ 1927 au venit de la Vulcan (…) patru agenţi electorali cu un automobil din toţi n-am recunoscut de cât pe Balea Ion din Vulcan aceştia aruncau manifeste pe străzi mergând cu maşina şi au plecat în sus în Braia la Cârciumarul Drăghici la Bărbăteni. (Agent special No. 1515, Lupeni, 24/ 6/ 927)

 

A treia şedinţă… secretă

 

„Secţia Lupeni. (…) Eri noapte pe la orele 10 pentru a treia oară s-au strâns în şedinţă secretă Dl. Canonic Zugravu, Gh. Furnica, Ciora, învăţătorul Munteanu, Primarul Niciu (fruntaşii PNL din Lupeni - n.a.) şi d-l Notar Socol şi D-l SubNotar Raif  dar de data aceasta sau consfătuit în locuinţa Comerciantului Gh. Furnica chear în camera de dormit” (Agent special No. 1595, Lupeni 25/ 6/ 927)

 

Trădare, trădare, dar s-o ştim şi noi…

 

„Secţia Lonea. (…) Dl Braica din Petoşani Secretarul Sindicatelor N.R. (Naţionale Române, numite în epocă şi galbene - n.a.) a făcut pactul cu sindicatele Internaţionale (social democrate, denumite şi roşii - n.a.) şi a trecut la filiala lor la Internaţionali de cum mi-a spus Gârbovean şi mai luând parte şi la adunarea Roşilor unde nu a vorbit nimic”. (Agent No. 1260, Lonea, 17 iulie)

 

Întâi ţărăniştii, pe urmă liberalii

 

„Secţia Lupeni. (…) azi 29/ 6/ 1927 mam transportat la Merişor unde am primit ordin cum am ajuns acolo de 10 minute sosise în faţa casei preotului Saturn un automobil cu un Dl. profesor universitar şi cu Balea Ion din Vulcan partizani naţionalişti care fuseseră legitimaţi de Şeful Postului de acolo nu lea dat voe să vorbească mulţimii pentru faptul că nau avut autorizaţia Corpului de Armată Teritorial, dar ia lăsat de au împrăştiat manifeste şi au conversat în poartă cu preotul Saturn, după ce ei au plecat manifestele au fost strânse de la câţiva oameni care abia le luase şi distruse apoi după amiazi a sosit D-l Protopop Duma (membru PNL - n.a.) care a vorbit mulţimii ce era adunată într-un număr foarte mare, de asemenea a vorbit şi Dl. Canonic Zugravu şi Dl. Gh. Furnica care au sosit în urma D-lui protopop Duma, cetăţenii erau foarte voioşi (dispuşi) (…) apoi au avut pretenţiunea să li se dea voie în munte să păşuneze vitele că nu au iarbă suficientă li sa promis de D-l protopop Duma la fel şi de D-l Zugravu, ei atunci încântaţi lea urat sănătate vorbitorilor şi leau promis căi vor fi cu sufletul alături de dânşi rămânând de azi devotaţi partidului Liberal, că Naţionaliştii cu Averescu iau distrus cu dările mari ce leau pus pe capul lor”. (Agent Special No. 1595, 29/ 6/ 1927)

 

Un pantofar din Cimpa contra

 

„Secţia Lonea. (…) Din cercetările făcute de mine pentru a putea afla propagandişti contra Guvernului actual (guvernului I.I.C. Brătianu - n.a.) am aflat că cu ocazia alegerilor din prezent Domnul Morariu, pantofar din com. Cimpa face propagandă printre populaţie contra guvernului actual şi le spune să voteze cu partidul naţional şi nu cu ticăloşi de liberali făcând cea mai mare propagandă naţionalistă contra guvernului actual sus numitul având meseria de Pantofar şi mai multe calfe şi drept de meserie - ar putea să-şi vadă de meseria lui fiindcă este şi cuzist şi naţionalist”. (Agent No. 1260, 29 iunie 1927)

 

Propagandă cu puţin efect

 

„Secţia Sp. Vulcan. (…) Asupra luptelor electorale ce se dau în acest sector cu onoare vă semnalăm pe învăţătorul Dir. V. Lucaciu şi I. Balea care duc o luptă de propagandă contra guvernului liberal, şi în favorul guvernului Naţional Ţărănist. Cu toată lupta ce duc aceşti capi opoziţionişti din loc cea mai mare parte din public este înscrisă la partida liberală aşa că propaganda lor, cam puţin efect prezintă (…) (Agent No. 66 din 30 iunie 1927)

 

Un intelectual clujean la d-na Glodian

 

„Secţia Lonea. În ziua de 29 l.c. după masă la orele 3-4 a sosit în comuna Lonea fostul profesor al universităţii din Cluj doctor Milanescu împreună cu Bălai şi cu învăţătoru David au venit în această comună pentru a ţinea întrunire fără permisie şi a face propagandă Naţionalistă luând contact cu Dl. Director de şcoală maghiară Popaii şi cu Doamna Glodian Florintina şi cu Mogoş Andronic unde mai egzistă şi Dl. Morariu pantofar din Cimpa şi dl. Kolda Lazăr fiind lume mai multă întâlnită pe strada principală aşteptând pe Dl. Profesor mai sus arătat sau oprit înaintea doamnei crâşmăriţe Glodian au fost îndrumaţi de dânsa la Restaurantul Şlaier că acolo se poate ţinia întrunire, sau şi dus şi a fost arănjat pentru începerea propagandei naţionaliste în acest timp nefiind nici un jandarm în apropiere mam dus la dl. David şi iam cerut permisia pentru adunare Dânsul ma îndrumat la Dl. Profesor eu mam dus la dânsul şi iam cerut permisul Dânsul a spus că a vorbit cu Dl. Ministru Tătărescu iar neavând permis în mână a făcut întrebare dacă poate ţine această întrunire Dvs. miaţi dat ordin cum că nu se poate. Din acest moment am aflat 2 jandarmi şi iam trimis pentru ai întrerupea întrunirea fiind şi împiedicaţi de jandarmi şi nu sa ţinut întrunirea În acest timp au dat mai multe manifeste Naţionaliste printre populaţie şi aceştia suindu-se în maşină să plece la Petroşani lumea în gura mare striga să trăiască Maniu, că el ţine cu săracii făcându-se înaintea cârciumii Glodian o mare propagandă naţionalistă. În urmă au plecat spre Petroşani. După aceea sa întâlnit lumea la cârciuma lui Glodian şi făceau propagandă naţionalistă şi sau făcut beţi şi cântece şi făceau propagandă Naţionalistă. În alt loc nu au avut loc numai la D-na Glodian fiindcă acolo este clubul naţional înfocat” (30 iunie, Lonea).

   

Cine rupe afişele liberalilor

 

„Lupeni. Sunt informat de către Dl. Primar Niciu, care declară că în ziua de 30 iunie a surprins pe dl. Mihail Preş. Sind. muncitorilor minieri în timpul când a rupt de pe pereţi nişte afişe electorale ale Part. Liberal”. (Agent No. 275)  

 

Tătărescu stârneşte râsul

 

„Lonea. În ziua de 2 l.c. (iulie - n.a.) mă aflam la crâşma Doamnei Glodian din Lonea, propagandista Naţională în acest timp a venit poliţistul de la Primărie cu plăcuţe liberale şi le am dat voie să puie în jam, în acest timp a venit fiica ei şi întreabă pe mumă sa că ce sunt acele foi unde erau fotografiile Dlui Ministru Tătărescu şi prinde fata de acel jurnal şi îi rupe un colţ şi uitându-se la chipul D-lui Ministru Tătărescu spune Vai de mine da urât şi cum a îmbătrânit mai uitându-se la celelalte chipuri şi bătându-şi joc de toţi şi râdea şi-şi bătea joc în mai multe feluri de chipuri”. (Agent No. 1260, 2 iulie 1927)

 

Telegrafic despre arestări

 

„Preşedintele biroului electoral judeţean (…) face cunoscut că în noaptea de 6 iulie au fost ridicaţi cu forţa şi depuşi la Siguranţa din Petroşani d-nii Alex David, Ioan Bodrog, Adalbert Veress, Rudolf Mittelhuber, Carol Ferencz şi Iosif Meisler pentru a nu putea participa la alegeri (…)” 

 

Cum obţine Tătărescu voturile muncitorilor 

 

„Secţia specială Vulcan. (..) În ziua de 10 c. la orele 9 au fost convocaţi toţi muncitorii din loc a se în localul lui Mezeş, unde în sala de cinematograf, sub preşedinţia lui Romulus Botici, s-a deschis şedinţa (social-democraţilor - n.a) cu programul următor:

Gh. Mogoş (a fost o personalitate a mişcării social-democrate din Valea Jiului; fost preşedinte al sindicatului minier din Vulcan şi preşedinte al Uniunii muncitori din industria minieră din România; a murit în spital la Cluj, unde a şi fost îngropat - n.a.) a salutat adunarea, făcând apel la muncitori să fie pacienţi şi să dea ascultare lui Botici la cele ce urmează a se discuta.

Luând cuvântul Romulus Botici a spus muncitorimii că sâmbătă a avut convenire cu Dl. Ministru Tătărescu în Petroşani, unde după ce a arătat succesul ce a avut guvernul în aceste alegeri, de circa 80%, nu mai poate sta nimeni în opoziţie, şi ei care au avut listă organizată cum trebuie, să voteze la senat cu guvernul. A transpus cazul cu arestările ce s-au făcut la Poliţia Petroşani şi arestările de pe la Lonea, pe tema că nu s-a votat cu guvernul şi s-a făcut propagandă contra lui, pentru care dânsul (Botici) a primit condiţia că vor vota muncitorii cu guvernul dacă se acceptă ca cei discontaţi (concediaţi - n.a.) să primească lucrul înapoi, iar cei arestaţi să fie puşi în libertate. Dl. Tătărescu a ordonat să i se satisfacă dorinţa lui (…) Botici face apel să voteze fiecare cu guvernul. Nu a protestat nimeni, adunarea s-a încheiat pe la 11,30, de unde au mers la vot”. (Agent special 370) 

 

Liberalii câştigă la Lupeni

 

„Secţia Lupeni. Am onoarea a raporta că alegerile g-rale sau terminat în linişte la Lupeni în ziua de 7 iulie orele 21, cu următorul rezultat: Liberali: 822, Naţ. Ţăr.: 660, Comunişti: 26, Socialişti: 482, Minoritari: 51, şi Averescani: 6; au fost 74 voturi anulate. Se bănueşte că satele din jur au votat cu part. Naţ. Ţărănesc.

Din partea comuniştilor au fost delegaţi comuniştii I. Mihăilescu şi Dobai din Deva, însă nu a venit decât cel dintâi, şi acesta nu a stat decât până la ora 12, după masă nu s-a mai prezentat la alegeri, plecând cu trenul de 1 ½ spre Petroşani. La Lupeni, nu am observat să fi stat de vorbă cu comuniştii.

În timpul alegerilor am observat pe numitul Pischel făcând propagandă pentru partidul minoritar, pentru care fapt a şi fost arestat, însă imediat pus în libertate.

Se bănuieşte că, comuniştii cari au votat această listă ar fi cea mai mare parte dintre polonezii stabiliţi în Lupeni”. (Agent nr. 275)

 

Zvonuri după alegeri

 

„Lonea. (…) Se vorbeşte foarte mult despre alegeri noi fiindcă jurnalele maghiare scriu că se vor face alegeri noi fiindcă Maniu nu vrea să ia parte în parlament şi dl. prim ministru a aprobat ca în prima lună să se facă alegeri noi”. (Agent nr. 1260, 15 iulie)

 

Telegrafic despre arestări

 

„Preşedintele biroului electoral judeţean (…) face cunoscut că în noaptea de 6 iulie au fost ridicaţi cu forţa şi depuşi la Siguranţa din Petroşani d-nii Alex David, Ioan Bodrog, Adalbert Veress, Rudolf Mittelhuber, Carol Ferencz şi Iosif Meisler pentru a nu putea participa la alegeri (…)”.

Cu telegrama aceasta încheiem şirul documentelor despre campania electorală din 1927, care, după cum se observă, a fost bine… supravegheată. Chiar dacă presa locală a încercat să dreagă busuiocul, un lucru e cert: ziarele („Usjag” din Cluj şi „Solia Dreptăţii” din Orăştie) care au relatat despre arestări cu caracter politic efectuate la Petroşani în timpul campaniei electorale, au avut dreptate.

Din documentul justificativ întocmit de Şeful Serviciul Special de Siguranţă Petroşani, aflăm povestea arestării celor amintiţi în telegramă. Semnatarul eludează în document însă un singur aspect important pentru înţelegerea poveştii, apartenenţa politică a doi dintre arestaţi (David Alexiu şi Ioan Bodrog erau militanţi de frunte ai Partidului Naţional Ţărănesc):

„Numitul Bodrog Ioan, fost de meserie frizer, iar actualmente voiajor la firma din Oradea Mare maghiară, care distribuie cărţi provenite din Ungaria, fiind semnalat de către organele noastre inferioare cum că face propagandă cu caracter subversiv, agitând spiritele, aducând în discuţie situaţia fostului Prinţ Moştenitor Carol, a fost pus de noi în mai de aproape supraveghere şi chiar prevenit de a nu mai face asemenea propagandă. Cu toate acestea, nu a încetat a continua şi astă seară, 6 cr. (iulie - n.a), pe la ora 10 intrând în restaurantul Berger a început din nou a face asemenea propagandă în local, unde se afla mai multă lume, aducând expresii triviale la adresa ţării şi că este român şi mai bine să îl împuşte, tot face ce voieşte. Atunci a fost somat de Dl. Comisar Popescu Ioan de la Siguranţă şi Dl. Comisar Scrob Silviu de la Poliţie, care patrulau împreună cu sergenţii şi agenţii, să părăsească localul. Iar drept răspuns a început să facă larmă şi mai mare trântind paharul cu vin pe masă. La acest scandal s-a asociat şi învăţătorul David Alexiu, care era la acea masă cu el, şi pentru a curma acest scandal, făcut în local public, i-am invitat la Siguranţă, unde sunt reţinuţi pentru dresarea actelor.

Se mai află reţinuţi pentru cercetări muncitorul socialist Ferenzi Carol, Meiszter Iosif şi Pera Samoilă, care au făcut agitaţii între muncitori contra Siguranţei Statului şi au fost semnalaţi că au aruncat manifeste comuniste în noaptea de 5 spre 6 crt. în coloniile muncitoreşti.

De asemenea, au fost invitaţi la oficiul Siguranţei de organele noastre preotul unitar Vereş Bela şi Miterhuber Rudolf, care în tot timpul campaniei electorale au făcut agitaţii contra guvernului printre maghiarii şi muncitorii din Valea Jiului. Având în vedere antecedentele numiţilor:

Primul în anul 1921, cu complotul făcut contra Siguranţei Statului de către Maderspach şi alţii, a fost arestat de organele militare şi menţinut în arest timp de 10 luni. Apoi, acum 2 luni din urmă a suferit o condamnare de 20.000 lei amendă, tot contra agitaţia minoritarilor contra Siguranţei Statului. Al doilea, Miterhuber, a adus în calitate de gazetar o vie propagandă atât pe cale de presă, cât şi prin agitaţiuni făcute între muncitori, aţâţându-i asupra românilor (…)”.  

• 
• 
• 
• 
• 
•