Cele povestite de corespondentul „Soliei Dreptăţii”, sub titlul ironic „Alegeri libere şi secrete”, pot intra oricând într-o antologie a umorului electoral. Însă relatarea ne mai arată moravurile politice ale unei epoci nu chiar perfecte din punct de vedere electoral.

Poate nicăiri în întreaga ţară, teroarea şi banditismul electoral nu şi-au ajuns apogeul ca la Petroşani, unde cu săptămâni înainte s-a început persecuţia oamenilor partidului nostru, ameninţarea muncitorilor, că vor fi daţi afară din lucru, a comercianţilor, industriaşilor şi a tuturor categoriilor, că vor fi distruşi şi expulzaţi. Ca să fie şi mai siguri de reuşită, au răspândit vestea că vor şti precis că pe cine votează oamenii.

Înspre seara alegerii au închis pe toţi bărbaţii de încredere ai partidelor de opoziţie în localul siguranţei, ţinându-i sub pază 28 ore, până după trecerea alegerilor.

Acest fapt a îngrozit şi mai mult pe alegători, iar în ziua de votare, trecerea lor prin sute de baionete, printre ameninţări la tot pasul, a făcut pe puţinii cari au mai mers la votare să peardă şi ultimul suflu de curagiu. Localul de votare era un circ de şnapani înnebuniţi de furie. Între aceştia, alegătorul intra cu sângele îngheţat în vine, neştiind dacă va mai ieşi cu viaţă de acolo. Muncitorii minelor terorizaţi până la sânge, cu săptămâni înainte, intrau cu biletele de votare şi înainte de a-l băga în urnă, îl arăta directorului de mine T. Timoc, acesta le lua din mâna lor, în locul preşedintelui, şi le băga în urnă.  Preşedintele votării, judele Făurescu, se făcea că nu vede, nu aude. Căpitanul Muşetescu, sub pretext că arată sătenilor cu cine să voteze, intra cu ei în sală şi le aplica el personal ştampila pe semnul liberal. În curte votanţii erau aşezaţi pe grupe de breslaşi, separaţi unii de alţii, între ei poliţie, jandarmerie, siguranţă, armată, bătăuşi şi şpioni liberali. Soldaţii de la C.F.R. votau pentru alţi alegători-lipsă, de câte 5-6 ori. Şeful gării R. Georgescu, cu şefii de uzine de la soc. Petroşani, împărţeau bilete de votare de la cotor.

Cel mai mişelesc truc al acestei zile a fost faptul că şeful organizaţiei liberale din loc, Dr. R. Mioc, preot şi primar al oraşului, împreună cu conducătorii societăţii Petroşani şi cu ştirea d-lui Tătărăscu, subsecretar de stat, au ordonat tâmplarului Rakosz Francisc să găurească gheretele de votare pe la spate, unde pe o uşe mascată, dintr-o sală părăsită, se putea pătrunde înapoia gheretelor, cari erau la o distanţă de o jum. metru de la părete. În tot timpul votării erau postaţi aici 10 şpioni, cari se uitau pe găurile astupate cu dopuri de plută (cari se scoteau în timpul şpionării) şi făceau liste despre cei cari au votat cu opoziţia. Dintre cei zece şpioni amintim pe următorii: Teodor Muntean, tipograf şi preşedintele corporaţiei meseriaşilor, Nicolae Todea, vice-preş. corpor. meseriaşilor, Rakosa Francisc, Bozsoki Coloman, Mihuţ Daniil şi alţi a căror nume nu s-au putut afla încă.

Notarul public adus pentru a dresa un proces-verbal asupra celor constatate, a refuzat pe motivul că: nu vrea să se expună.

În ziua alegerilor la Senat, s-a operat întocmai, dacă nu mai sălbatic. Conducătorii opoziţiei au fost căutaţi din nou de copoii siguranţei, spre a fi arestaţi, aceştia, însă, băgând de seamă, s-au ascuns, aşa că n-a putut fi arestat decât Petre Braica, unul dintre viguroşii conducători ai muncitorimii, el a fost reţinut la poliţia Petroşani.

Persecuţiile, în urma violării secretului votului, s-au început cu o furie nemaipomenită. Au fost daţi afară de la primărie funcţionarii: Nicolae Sădean, Petru Braica şi Petru Svoboda, pentru că au votat cu naţional-ţărăniştii.

De asemenea, este gata un tablou cu numeroşi angajaţi ai societăţilor miniere, care urmează să fie alungaţi din serviciu.

Nenumărate şicane, ilegalităţi, vexaţiuni, crime şi fărădelegi încheie aceste alegeri, care au trecut peste capul populaţiei, mai greu decât o năvălire barbară. Toată lumea se înteabă buimăcită ce va mai fi şi dacă şi dreptatea a pierit de tot.   

• 
• 
• 
• 
•