Articole de acelasi autor

Vulcan / Cât pe ce să ajungă la spital

Vulcan / Drum dezastruos la Tăul fără Fund

Uricani. În prim plan - finalizarea bugetului local

Vulcan. Invitație în vârf de munte

Uricani. Creșă nouă pe fonduri europene

Vulcan. Plan inedit de Ziua Unirii Principatelor

Vulcan / Număr record de turiști în Pasul Vâlcan

Uricani / Traseu care trebuie urmat pas cu pas

Vulcan / S-ar putea o porțiune cu una întreruptă?

Vulcan / Își fac de cap fără să fie deranjați de organ

Arhivele statului păstrează foarte puţine documente referitoare la Vulcanul interbelic. (E vorba de fondul arhivistic Primăria Vulcan, care începe din 1954 - n.r.). Nu eu fac afirmaţia asta, ci prietenul meu şi colegul meu de redacţie Marian Boboc. Un as, zic eu, în materie de cercetător al arhivelor, pe care le „răscoleşte” constant atunci când se documentează pentru cărţile pe care le are în lucru.

Tare s-a mai
mirat Marian când, de curând, a dat peste un vechi document eliberat, la începutul anilor ’30, de către Primăria comunei Jiu-Paroşeni. Atunci comuna Jiu-Paroşeni (sau Paroşeni-Jiu) avea primăria ei. Documentul cu pricina este un convocator pe care primăria Jiu-Paroşeni de atunci l-a eliberat, pentru a-i anunţa pe domnii consilieri locali să participe la şedinţa ordinară din luna octombrie a anului 1932. Metodă care s-a păstrat până-n zilele noastre.

O să vă redau
în întregime conţinutul convocatorului, pentru ca să aveţi idee despre problemele care se puneau în discuţie pe vremea aceea şi, mai ales, pentru a-i cunoaşte pe locuitorii comunei care aveau cinstea de a îndeplini funcţia de consilier local comunal.
„Domnii consilieri locali ai comunei Jiu-Paroşeni – scrie în convocatorul îngălbenit de trecerea timpului – sunt rugaţi a lua parte la şedinţa ordinară care va avea loc în ziua de 28 Octomvrie 1932, ora 5 după amiază la primăria comunală Jiu-Coroeşti. 
Ordinea de zi: 
1. Cetirea şi verificarea procesului verbal al şedinţei cons.com. 
2. Cererea lui Czimbolmos Francisc şi ortacii pentru deschiderea unui drum în Dealul Babii. 
3. Achitarea întreţinerii taurului comunal. 
4. Fixarea zilei licitării taurului comunal care se va vinde prin licitaţie publică.
Jiu-Coroeşti la 20 octomvrie 1932.
Primar/ss/Ioan Albescu, Notar/ss/ Silviu Vladislav”.

În continuare avem
lista cu numele consilierilor comunali din acel an. Oameni unul şi unul, gospodari neîntrecuţi, aşa că v-aş ruga să nu vă miraţi dacă numele de familie vi se par cunoscute. Cele de acum sunt ale descendenţilor celor de atunci, iar multe dintre ele pot fi citite şi acum la intrarea în sfântul lăcaş, fiindcă au fost ctitori ai bisericii cu hramul „Înălţarea Domnului”, aflată la intersecţia străzii 1 Mai cu Nicolae Titulescu. Aşezământ bisericesc greco-catolic în acei ani, Aşadar, iată-i pe fruntaşii comunei rurale Jiu-Paroşeni de atunci, aleşi să diriguiască treburile comunei: „1. Oneasă Nicolae. 2. Nica Ioan. 3. Cocotă Gheorghe Bordei. 4. Cocotă Gheorghe lui Gh. 5. Brânzeu Ştefan. 6. Popa Vasile. 7. Cocota David. 8. Nistor Ioan. 9. Albesc Ştefan”.  La sfârşit de tot notarul Silviu Vladislav semnează “Pentru conformitate cu originalul”. 

Aşadar, din câte
v-aţi dat seama, una dintre chestiunile puse în discuţie – la două puncte ale ordinii de zi -  la această şedinţă de consiliu era cea a taurului comunal. Este posibil ca vulcănenii de acum să zâmbească auzind despre asta, dar acest animal viril era foarte  accesat, să zic aşa, de toţi proprietarii de vaci, iar de pe el primăria scotea o groază de bani. Anume am lăsat mai la urmă cererea de la punctul al doilea, fiindcă voi zăbovi mai îndelung asupra ei. Aici apare numele Czimbolmos Francisc, iar colegul Marian Boboc a vrut să afle dacă există vreo legătură între cel al cărui nume apare în documentul găsit de el şi venerabilul profesor vulcănean Francisc Czimbolmos. Da, există, am aflat după ce i-am arătat actul cu pricina şi am stat de vorbă chiar cu dumnealui. Chiar dacă nu era pe lume în acel an, domnia sa s-a născut trei ani mai târziu, în 1935, domnul profesor îşi aminteşte foarte multe amănunte despre Vulcanul interbelic.

În anii ’30
familia Francisc şi Maria Czimbolmos locuia pe strada Regele Ferdinand, în prezent Nicolae Titulescu, în casa cu numărul 41, aflată peste drum de blocul în care se afla fosta alimentară din centrul vechi. Blocul vi l-am dat doar ca reper, fiindcă pe vremea aceea nu era urmă de blocuri în Vulcan. Familia  a fost obligată să se mute de acolo în 1950, când, în centrul vechi, a început construcţia blocurilor în stil baroc rusesc. Doi ani şi jumătate, familia Czimbolmos - care, de la anul în care a avut loc şedinţa, s-a mărit cu cei trei fii, Feri, Ghiusi şi Ernest – a stat într-o casă de pe actuala stradă Teodora Lucaciu, în apropierea barierei CFR. S-au mutat în cea nouă după ce a fost terminată ridicarea aceleia de pe dealul din partea sudică a Vulcanului. Casă care dăinuie şi acum. 

Tatăl domnului profesor,
măcelar de meserie, era cunoscut şi respectat de comunitate. Aşa a fost şi a rămas până în 1988, când, la vârsta de 82 de ani, s-a dus dintre cei vii. Maria, „Morişco”, mama domnului profesor Francisc Czimbolmos, era româncă get-beget, Pop, după numele de fată. Părinţii ei îşi aveau gospodăria şi holda pe actualul teren pe care, acum, este Preparaţia Coroeşti. Pe lângă faptul că au fost deposedaţi abuziv de pământ de către stat, soţii Pop au cunoscut, pentru o vreme, „plăcerile” deportărilor practicate de comunişti. Domnul profesor are cele mai frumoase amintiri despre mama sa. O femeie cu trăsături delicate şi deosebit de cultă. Făcuse şase ani de învăţătură la şcoala de călugăriţe din Petroşani unde învăţase şi ungureşte, şi nemţeşte. 

Cam asta am aflat,
deocamdată, intrând puţin mai adânc în înscrisul unui document vulcănean al anilor treizeci din secolul trecut. Aş scrie cu plăcere şi i-aş readuce în memoria actuală şi pe alţi contemporani ai tatălui domnului profesor Francisc Czimbolmos. Rugămintea este aceea ca, în cazul în care aveţi hrisoave vechi sau ştiţi ceva inedit despre Vulcanul nostru, să luaţi legătura cu noi. Şi, când zic noi, spun, în primul rând, Marian Boboc, fiindcă el este un căutător neobosit prin teancurile de dosare ale arhivelor, şi, apoi, pe mine, cel care, iată, se semnează la sfârşitul acestui reportaj.

Comentarii articol (1 )

#1 CHIRILA DUMITRU09.10.2017,  12:31:55

RESPECT PENTRU DOMNUL PROFESOR....

Adauga comentariu

Numele tau:   Comentariul tau:   C창t fac 9 ori 3  ?      DISCLAIMER    Atentie! Postati pe propria raspundere!    Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.