Articole de acelasi autor

La Muzeul Mineritului din Petroșani / Inspirat, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a comparat munca de cercetare a lui Marian Boboc cu munca minerului

O NOUĂ CONFERINȚĂ LA MUZEUL MINERITULUI

De la conferința de presă a senatorului PSD Cristian Resmeriță (II)

În căutarea evreilor de altădată / O preumblare pe Strada Mare a Petroșaniului

Primarul Petroșaniului a premiat / Șase cadre didactice pensionate

De la conferința senatorului Resmeriță (I): / „După foarte mult chin, după ani de zile, avem Complexul Energetic Valea Jiului SA...”

Premiate de primarul Petroșaniului, / 19 cupluri cu 50 și 60 de ani de căsnicie

Prin implicarea „Petro Aqua”, / Final de octombrie cu plutărit în Cetatea Alba

Pe linia ferată Bumbești-Livezeni. La un pas de tragedie

Primăriile vor stinge setea de înavuțire, pe seama oamenilor necăjiți, a Apa Serv Valea Jiului

• O scurtă paralelă între ce e azi la Deva şi ce ar putea fi mâine şi la Petroşani...
• Cetatea Devei a înflorit pentru că a existat preocupare, în timp ce despre Cetatea de la Băniţa mai nimeni nu ştie sau nu mai spune nimic!

Cu Cetatea Devei reconstituită şi reconservată, cu telecabina funcţională şi modernă, cu parcul acvatic „Aqua Land” la doi paşi şi cu Castelul Huniazilor de la Hunedoara la alţi doi paşi, ca şi lacul Cinciş de altfel, plus câteva muzee şi situl dacic de la Sarmizegetusa, Deva este deja un oraş turistic. De asta ne-am lămurit sâmbăta trecută, când am ajuns în Deva, în apropierea cetăţii ce străjuieşte de secole oraşul. Nu ne-am propus să facem aici o cronică a cetăţii în sine, au făcut-o alţii cu mult înaintea noastră şi mult mai specializaţi în domeniul istoriei şi arheologiei sau lite­raturii, dar ne-am propus să vă dăm câteva repere pentru cei ce n-aţi ajuns încă să vedeţi acest obiectiv istoric însemnat din viaţa hunedoreană. Precum şi să facem o paralelă cu cetatea de mai la sudul judeţului, de la intrarea în Valea Jiului, Cetatea Băniţei, lăsată deocamdată în paragină.
Spuneam de telecabina de la Cetate. De când a fost montată instalaţia şi s-a dat drumul la vizitarea Cetăţii telecabina n-are stare. Zilnic urcă şi coboară sute de turişti. Dar cel mai important este faptul că turiştii străini ce tranzitează Deva sunt interesaţi de Cetate, iar acest „lift” are rolul de a-i ajuta să urce şi să coboare repede şi confortabil (cu excepţia momentelor de adevărată saună când afară sunt aproape 40 de grade cum a fost sâmbătă – exact ca şi la telegondola de la Mamaia, telecabina nu are montată o instalaţie de aer condiţionat, trapa de deasupra nefăcând faţă atunci când soarele dogoreşte).
Sâmbătă am urcat la Cetate şi cât am stat, aproximativ o oră şi jumătate (cu îmbarcare cu tot), sus pe dealul obiectivului istoric au urcat nu mai puţin de 12-13 serii de turişti. Ţinând cont că din cauza căldurii fiecare cabină nu era încărcată decât cu 12 oameni (nu 16 cum e de obicei), asta înseamnă că aproximativ 150 de turişti au ajuns la Cetate şi apoi au coborât. Urcarea, ca şi coborârea în sine, este de două minute şi treizeci de secunde, o tură dus-întors, cu staţionarea pentru îmbarcare şi debarcare durează circa şapte minute. Preţul unui bilet este de 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii şi studenţi. Dacă ar fi să facem o comparaţie cu Graz, Austria, preţul e mai mic de circa 10 ori, practic nesemnificativ pentru turiştii din ţările din vestul Europei. Şi nu puţini, sâmbătă după observaţiile noastre circa 60% din cei care au urcat cât eram noi acolo erau turişti străini (jumătate fiind din Ungaria, ruşi, cehi, austrieci, germani... un adevărat Babilon ce mai încoace şi încolo!).
Lăsând la o parte priveliştea superbă ce ţi-o dă Cetatea odată ce ai urcat, Deva şi împrejurimile, panorama către Valea Mureşului şi aşa mai departe, dar şi faptul că există şi un program al străjerilor cetăţii, care prezintă din oră în oră, sâmbăta cel puţin, onorul turiştilor, făcând împreună cu ei rondul cetăţii, acest obiectiv trebuie vizitat cât mai repede de toţi cei din Valea Jiului care poate n-au apucat să meargă. Unii poate au văzut piramidele sau nu ştim ce insulă grecească, Vaticanul sau Florenţa, ori Turnul Effel, dar nu-şi cunosc judeţul. De aceea n-ar strica să facă şi un tur de judeţ, că sunt destule de văzut, judeţul Hunedoara fiind leagănul măreţei Dacii credem că am spus tot într-o frază (deşi mai sunt şi destule obiective istorice – inclusiv mănăstiri şi zone cu tradiţii populare păstrate, plus obiective geografice de o frumuseţe unică în Europa nu doar în ţară – Rezervaţia Naturală a Munţilor Retezat, Munţii Parâng, Şureanu, Vâlcan, lanţuri de peşteri, lanţuri de lacuri glaciare etc.). 
Revenind la paralela noastră, Cetatea Devei şi Cetatea Băniţei – de lângă Peştera Bolii, nu înţelegem de ce până acum autorităţile petroşenene şi mai ales cele judeţene au lăsat să scape reconstituirea şi conservarea acestei cetăţi, mai ales de când cu atâtea proiecte europene? Vorbim de turism dar uităm un lucru esenţial: punerea în evidenţa turiştilor a istoriei zonei! Cu o cetate adusă la o stare bună, ce poate fi vizitată şi vara şi iarna cu o telecabină identică celei din Deva, cu un drum de-acum bun pe ruta Deva-Petroşani, cu o viitoare telegondolă în Parâng şi câteva hoteluri mai cizelate, cu puţin efort şi o preocupare mai mare din partea tuturor (administraţie locală-sector privat) la Petroşani s-ar putea crea un triunghi al turismului de invidiat: Munţii Parâng-Peştera Bolii-Cetatea Băniţei. Asta doar la Petroşani, dar acest lucru s-ar putea lega şi cu alte obiective din celelalte localităţi ale Văii Jiului care sunt destule. Chiar şi la Peştera Bolii s-ar mai putea face încă multe, inclusiv montarea unui fel de lift pentru persoanele în vârstă sau pentru persoanele cu handicap, astfel încât acestea să nu mai fie nevoite să urce sau să coboare acele trepte, sau să fie purtate în spate de aparţinători (cum se întâmplă, din păcate, cu destule persoane cu dizabilităţi ce doresc să vadă peştera!).
Nu vedem de ce n-am visa la acest triunghi de care vorbeam şi poate, cine ştie, cândva va suna deşteptarea şi pe plaiurile noastre. Până atunci, dumneavoastră, cititorii, bucuraţi-vă de ce avem, că avem în Vale destul, Dumnezeu ne-a dat dar noi se pare că nu putem duce, turismul fiind prea puţin exploatat în Vale - cu excepţia lunilor de iarnă când se schiază, Straja fiind de departe campioana obiectivelor turistice de iarnă. 
Vom reveni cândva cu tematica „turism” deoarece chiar e cam tot ce ne-a mai rămas într-o zonă unde mineritul a dispărut, iar altă industrie n-a înflorit decât sporadic. Spunea un fost ministru tehnocrat că „turismul dacă s-ar face bine ar fi o şansă de revenire a Văii Jiului”. Da, domnule ministru, dar primii care au pus piedici acestuia au fost chiar guvernanţii. Apoi prostia, indiferenţa şi lăcomia unora de îmbogăţire într-un sector de activitate pe care nu-l cunosc şi fac greşeli cât pensiunea sau cabana pe care o conduc. Au mai fost şi greşeli pe linie de administraţie locală şi indiferenţă totală pe linie de administraţie judeţeană, de parcă Parângul ar fi fost în Honolulu şi nu în judeţul Hunedoara. Toate astea şi altele ne-au ţinut în loc. Deci doar vorbe goale... să nu-i spunem ipocrizie.

Comentarii articol (1 )

#1 Mihai08.08.2017,  23:37:45

Daca Petrosaniul ar fi fost resedinta de judet dezvoltarea vaii jiului ar fi fost la alt nivel asa ca noi valea jiului votam .....

Adauga comentariu

Numele tau:   Comentariul tau:   C창t fac 7 ori 7  ?      DISCLAIMER    Atentie! Postati pe propria raspundere!    Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.