29.01.2018,  19:30:35 | 1 comentariu | 1215 vizualizari
Cu Cătălin Cenușă despre / Asociaţia „Planeta Petrila” 


de Corneliu BRAN

Fostul brigadier al E.M. Petrila şi protagonistul principal al filmului de succes regizat de Andrei Dăscălescu, „Planeta Petrila”, Cătălin Cenuşă, va fi şi unul din protagoniştii principali ai acestei asociaţii, împreună cu cunoscutul om de cultură petrilean Ion Barbu.
Săptămâna această o delegaţie a Ministerului Culturii va sta la masă cu cei din Executivul primăriei şi cu membrii fondatori ai asociaţiei. Se vor semna parteneriatele pentru ceea ce va însemna punerea în practică a acestei idei şi implementarea unui proiect ce va fi scris de arhitecţi voluntari, atraşi de ideea unui muzeu pe perimetrul fostei mari mine din Valea Jiului! 

Astăzi vom vorbi puţin de un proiect petrilean, provenit din iniţiativa unor cetăţeni ai oraşului, sprijiniţi şi de administraţia locală, cel puţin la nivel declarativ deocamdată. Un subiect despre care s-a mai scris, dar ce vă spunem astăzi este oarecum în premieră. Şi asta se datorează lui Cătălin Cenuşă, care a dorit să ne spună care sunt în continuare paşii privind proiectul ce vizează înfiinţarea unui muzeu al mineritului pe locul fostei Mine Petrila, aflat în proces de închidere şi de ecologizare.
„Proiectul n-a murit, ba dimpotrivă, este în curs de concretizare, cel puţin în ceea ce priveşte partea birocratică, documentele şi avizele, precum şi proiecte ce vor susţine partea de finanţare şi de implementare a celor dorite. În primul rând, vreau să subliniez faptul că suntem pe ultimii zeci de metri în ceea ce priveşte decizia judecătorească prin care Asociaţia Planeta Petrila va deveni certitudine. Săptămâna care vine (nota red. – aceasta) se va întâmpla lucrul acesta. Numele asociaţie provine de la documentarul Planeta Petrila realizat la Mina Petrila de către regizor. Noi, cei din Valea Jiului, n-am fost atât de deschişi la minte să putem face un documentar legat de închiderea uneia dintre cele mai mari şi cea mai veche mine de huilă din România, dar şi al altora (că s-au tot închis mine, două la Uricani, Mina Dâlja, două la Aninoasa, una la Lupeni, Bărbăteni, iar acum se mai închid altele şi probabil va fi tot aşa), ceva care să rămână amintire pe peliculă măcar copiilor noştri şi copiilor lor, trebuind să ne mulţumim cu doar câteva filmuleţe pe youtube. Astfel că a apărut filmul Planeta Petrila, vizionat în peste 12 ţări din Europa şi în foarte multe localităţi din România, cinste regizorului... Care va fi, de altfel, şi membru de onoare al Asociaţiei Planeta Petrila, inspirată tocmai din ideea acestui film şi a faptului că generaţiile viitoare au nevoie să cunoască ce a însemnat pentru Petrila această mină devenită de-acum amintire. Cei din primărie, care cu toţii au dat apoi semnătură în acest sens, vor fi şi ei membri fondatori ai acestei asociaţii. Primăria a promis şi sprijin în ceea ce priveşte proiectul prin care se doreşte să se pună în valoare patrimoniul cultural al clădirilor istorice ce vor rămâne în picioare, prin înfiinţarea unui muzeu al fostei mine, care să cuprindă un spaţiu propriu-zis al muzeului, un tur al celor ce vor dori să viziteze Mina Şcoală şi să vadă cum se lucrează într-o mină de huilă, apoi traseul de la fosta sală de pontaj, via lămpărie, Puţul Centru, apoi coborârea pe la Puţul cu Schip, care să le arate acestora cum arăta o mină, o maşină de extracţie, o colivie, un puţ şi aşa mai departe, toate urmate de o vizită la Peştera Bolii. Şi, de ce nu, aş completa, poate şi un nou tur după aceea de vizitare a altor obiective din Petrila şi Petroşani, inclusiv Muzeul Mineritului din Petroşani (care se va reabilita şi el graţie unui proiect cu finanţare europeană), staţiunea Parâng (în continuă dezvoltare şi ea – mai trebuie rezolvat acolo şi partea ce ţine de turismul de vară, destul de slabă în prezent ca şi număr de vizitatori, ceea ce înseamnă că acest proiect va ajuta şi staţiunea), Cheile Jieţului, Cheile Roşia, obiective din Munţii Şureanu, lacurile din Parâng (pentru turiştii atraşi şi de traseele turistice montane şi plimbarea pe culmi) şi aşa mai departe, că sunt destule de vizitat în Vale, Dumnezeu dându-ne aici destule frumuseţi naturale şi chiar unice în lume. Printre membrii fondatori ai asociaţiei îi putem numi deci pe cei din Executivul primăriei, pe domnul Ion Barbu, cunoscutul scriitor, caricaturist şi om de cultură petrilean, pe subsemnatul, Cătălin Cenuşă, susţinător al ideii filmului încă de la început şi un personaj principal în el, dar şi al acestei idei de care vorbim acum, pe fostul director general al CNH şi al EM Petrila, Constantin Jujan, pe domnii Iosif Bondi şi Dan Lupulescu, plus doamnele de la Ministerul Culturii, Ilinca Păun Constantinescu şi Cristina Şucală. Să nu uit aici şi pe domnul arhitect Dragoş şi, nu în ultimul rând, pe domnul regizor Andrei Dăscălescu. Toţi aceştia enumeraţi şi mulţi alţii (sper că nu am scăpat pe cineva şi dacă am făcut-o îi rog să mă scuze dar e neintenţionat) dorim să sprijim acest proiect, iar nedemolarea acestor clădiri şi reabilitarea lor, odată cu implementarea acestui proiect, să devină în viitorul apropiat un punct important în ceea ce priveşte istoria mineritului din Valea Jiului şi a turismului local (de care se tot vorbeşte dar pentru care se face, deocamdată, atât de puţin)”. 
L-am întrebat pe Cătălin Cenuşă cine va avea grijă de acest patrimoniu şi cum s-au gândit la toate celelalte, inclusiv cine va finanţa acest proiect de care se tot vorbeşte. Cei din primărie, primarul Jurca şi alţii, au dat exemplul nefericit al Aninoasei, unde s-au tocat o căruţă de bani de la Banca Mondială, dar proiectul cu muzeul de la fosta Mină Aninoasa s-a rezumat la construcţia unei clădiri, şi cam atât!
„Nu va fi cazul de la Mina Aninoasa! Treaba lor ce au făcut pe-acolo şi cine a tocat banii la acel proiect, cum spuneţi, n-are decât să plătească. Noi, aici, avem în vedere mai multe, inclusiv faptul că vorbim totuşi de o mină istorică, Mina Petrila, cea mai veche din România, vorbim de un perimetru aflat pe raza localităţii Petrila, care are totuşi aproape 30.000 de suflete, vorbim de nişte oameni serioşi care se implică în această asociaţie şi care vor să facă treabă şi să iasă ceva bine, vorbim de faptul că primăria şi-a asumat deja, verbal, că va asigura paza perimetrului şi alte cheltuieli legate de administrare, iar SNÎMVJ are obligaţia să vegheze atent ca la lucrările de ecologizare de la suprafaţă, legate de închiderea minei, să construiască un gard împrejmuitor (iar primăria trebuie să preseze permanent în acest sens, astfel încât să se facă treaba asta!). Săptămâna care vine (n.r. - aceasta) vor veni la Petrila o serie de arhitecţi în frunte cu domnul arhitect Dragoş, care şi-au anunţat disponibilitatea de a face proiectul în mod voluntar, alături de o delegaţie de la Ministerul Culturii şi toţi membrii fondatori ai asociaţiei vom sta împreună cu ei la o masă, unde vom pune la punct toate detaliile. Vor fi semnate apoi toate actele de parteneriat, plus că va ajunge până atunci şi decizia judecătorească prin care Asociaţia Planeta Petrila devine o certitudine şi nu mai e cale de vorbe goale, aşa cum spun unii sau alţii, cum am auzit cu toţii că ne acuză unii. În ceea ce priveşte finanţarea proiectului, acesta poate fi finanţat fie pe linia Ministerului Culturii şi de la bugetul local, neexcluzând şi finanţarea europeană printr-un proiect bun, viabil, depus unde trebuie şi care să respecte toate cerinţele. În ceea ce mă priveşte, şi dacă mă vrea primăria şi dacă nu mă vrea, voi face voluntariat în curtea minei unde am muncit o viaţă cu drag, punând mâna să ajut şi să fac ceva. Dacă aceşti domni, din primărie mai ales, doresc într-adevăr să se facă ceva, atunci se va face, iar eu, altul şi altul, oameni de bună-credinţă, vom sprijini. Vă spun, pericolul să nu se facă acest proiect nu provine din lipsă de finanţare – că bani se găsesc dacă se doreşte –, provine din latura politică! Eu cred în acest proiect şi îl susţin, dar, repet, pericolul ca acest proiect să nu se poată realiza provine doar din partea politicului – mai ales de pe plan local. De ce? Pentru că e o decizie ce trebuie luată din partea primăriei şi consiliului local. Dacă nu se ia această decizie şi consiliul local blochează acest proiect, atunci nici Ministerul Culturii sau arhitecţii voluntari şi toţi susţinătorii nu mai au ce face. Eu sunt optimist şi zic că lucrurile se vor aşeza, dar vom vedea, că nu e bine să bagi mâna-n foc pentru nimic şi pentru nimeni până ce nu vezi, concret, ce se face. Cum s-ar zice şi printre mineri, nu zici hop până ce nu scoţi cărbunele afară la lumina zilei... că e cale lungă şi grea până acolo!”.


Comentarii articol (1 )

#1 Licu30.01.2018,  02:34:50
"Batalia" este pe gestiunea banilor de la Banca Mondiala, pe sursele de finantare, etc., deoarece "cine imparte, parte isi face". Care "ultimii metri" cand, odata ce ai statutul si actul constitutiv, il depui la judecatorie si in maximum 5 zile ai decizia acordarii personalitatii juridice. Daca nu au facut din vreme rezervarea numelui la Ministerul Justitiei, bla, bla, bla..., atunci mai au kilometri nu zeci de metri. Oare pentru denumirea "Planeta Petrila" au cumparat dreptul de proprietate intelectuala pentru utilizarea denumirii? Asa ca spor la "mica ciupeala" si mai inventati voi cate ceva care sa dea bine la cei la care veti solicita bani. ( faceti mai bine un studiu, ca nu va costa mult , aproape deloc : exista vreo persoana din tara asta pe care sa il (mai) intereseze mineritul si/sau sa viziteze mina Petrila ? Nici pe plan local nu veti avea 1% "vizitatori"; gargara cu plimbatul pe la nu stiu care chei si gropi ori dealuri e frectie la picior de lemn )


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 4 ori 6  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




- - -
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Cataloage promoţionale 2024
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!






_____
Cataloage promoţionale 2024


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter